Ce ar însemna închiderea Teatrului Apropo?
În primul rând, doliu pentru cultura din România. Mulți oameni s-au mutat pe TikTok, dar este ca atunci când după ce mănânci mult fast-food, ai nevoie de o salată. Așa și aici. Chiar dacă multă lume s-a mutat pe TikTok, creierul și sufletul au nevoie de cultură. De teatru. Iar atunci când un teatru este pe punctul de a se închide, trebuie să ne trezim și să facem ce putem să nu se ajungă acolo.
Radu Popescu, regizor, dramaturg și directorul spațiului independent Teatrul Apropo din București, a zis că este nevoie de 13.000 euro. Pare mult, la prima vedere, dar ar însemna ca 2.600 de persoane să renunțe într-o zi la o cafea de la Starbucks. Cu atât de puțin putem salva cultura. 5 euro.
Regizorul și dramaturgul Radu Popescu a povestit, într-o postare pe Facebook, că a luat decizia de a închide teatrul după ce a aflat rezultatele sesiunii de finanțare a Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). A început apoi să se gândească la ce s-ar întâmpla concret cu sala și cu spectacolele.
„Zilele acestea am experimentat sentimente contradictorii. Debusolarea și furia declanșate de rezultatele sesiunii AFCN care m-au făcut să iau decizia de a închide teatrul au fost urmate de deznădejdea pe care am trăit-o când am derulat în minte dimensiunile dezastrului care ar urma. Decorurile ar fi distruse, desenele originale din foier văruite cu alb, scena dezmembrată, poate ar mai urma o ultimă încercare de a găsi o casă nouă unor producții, marionetele din „Alchimistul” dăruite actorilor sau depozitate prin cine știe ce colțuri, niciodată pe scenă din nou...
Apoi a venit valul de mărturii de pe Facebook în care oameni mai apropiați sau mai îndepărtați și-au exprimat solidaritatea, tristețea, dezamăgirea și care au mărturisit public ce a însemnat Teatrul Apropo în viața lor.
Am început să înțeleg că poate ce am făcut în toți anii ăștia a contat mai mult decât realizam eu. Că Teatrul Apropo e și al comunității, al orașului, nu doar al meu. Apoi a venit propunerea Nonei de a încerca o strângere de fonduri. Asta ne-ar putea salva pe moment, dar înainte de a merge mai departe am strâns echipa și am încercat să înțelegem ce e de făcut pentru ca, pe de o parte, să nu ajungem în situația ca peste șase luni să avem nevoie de alți bani pentru chirie și, pe de altă parte, să facem ca aceste eforturi să conteze pe termen lung pentru artiști, pentru echipă și pentru public.
Așa că vă mulțumesc pentru susținere și pentru toată afecțiunea pe care am simțit-o din partea voastră zilele acestea. Datorită vouă, împreună cu echipa am decis: vom merge mai departe! Avem nevoie urgent de cel puțin 6000 de euro să nu fim nevoiți să închidem și de minimum încă 7000 de euro să putem trece de lunile de iarnă. Total 13.000 de euro. Această sumă nu reprezintă cheltuielile totale ale teatrului. E doar ceea ce ne lipsește pentru a ne putea menține în funcțiune cât să ne regrupăm pentru alte fonduri sau venituri. Vă rog să dați mai departe mesajul meu și, în măsura posibilităților, să contribuiți printr-o donație la
https://donate.stripe.com/9B65kD6ao9ug9pMcBzaZi00
Puteți dona și direct în contul asociației cu mențiunea „Teatrul Apropo continuă” la:
IBAN: RO22 BTRL RONC RT06 4766 0501 – Banca Transilvania
Beneficiar: Asociația TEATRUL.RO
Oricine poate contribui și orice sumă, oricât de mică, este binevenită.
Vă mulțumesc în numele meu și al echipei Teatrului Apropo!
Teatrul Apropo există din 2010 și a funcționat în trei spații. Din 2018 activează în cartierul Pipera, la demisolul clădirii FEPER. În cei 16 ani, Teatrul Apropo a produs peste 50 de spectacole independente și a oferit scenă pentru sute de artiști independenți, majoritatea tineri sau aflați la început de carieră.
Festivalul Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent (la a 16-a ediție anul acesta), unul dintre cele mai importante festivaluri de teatru independent din România, s-a dezvoltat împreună cu Teatrul Apropo și depinde de existența teatrului.
Teatrul Apropo a primit în 2021 Premiul „Rezistența prin cultură”, cel mai prestigios premiu acordat anual de A.F.C.N., iar în 2023 a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru textul spectacolului „Medeea: furie” (invitat și în FNT)”, a scris Radu Popescu pe Facebook.
Apelul actorului Marius Manole
Actorul Marius Manole s-a alăturat apelului și a spus că va dona. El a amintit că Teatrul Apropo le-a oferit șansa de a debuta pe scenă unui număr de aproape 200 de tineri de la înființare.
„Când un teatru moare, se sfârșește o lume. Și chiar așa e. Un teatru se naște foarte greu, crește foarte greu și supraviețuiește foarte greu în România. Astea sunt datele, astea sunt vremurile, astea sunt condițiile. Știm cu toții cât de greu supraviețuiește teatrul independent în România.
Teatrul de stat are viața lui. Teatrul de stat e subvenționat, are alte oportunități. Dar teatrul independent se naște foarte greu și supraviețuiește și mai greu.
De aceea, poate, sunt atât de puține teatre independente într-o capitală în care ar trebui să existe, nu zic sute, dar măcar 20-30 de teatre independente. Spații în care spectatorii să poată vedea actori tineri, actori poate încă necunoscuți, actori care promit, actori care, în timp, vor ajunge mari, vor fi cunoscuți și vor umple săli mari.
Teatrul Apropo din București a oferit șansa debutului pe scenă pentru aproape 200 de tineri în cei 16 ani de existență. Funcționează din 2010 și, pentru cine nu știe, își are sediul în Pipera. Acolo și-a găsit locul. Acolo actorii tineri încearcă să facă spectacole, să creeze și să-și facă meseria. Acum, din păcate, Teatrul Apropo este pe cale să-și închidă porțile. E nedrept. E trist. Aproape că nu am cuvinte să spun cât de dureros este. E dureros să vezi că un spațiu în care oamenii încearcă să creeze, să facă frumos, să bucure lumea, să facă performanță depinde, până la urmă, de bani.
Statul, din păcate, e așa cum e. Nu arunc vina pe nimeni. Dar singurii care putem salva acest teatru, aceste suflete, pentru că până la urmă vorbim despre oameni care trăiesc din ceea ce muncesc acolo, suntem. Noi, oamenii. Spectatorii, artiștii, toți cei care în momentul ăsta putem să ajutăm Teatrul Apropo să meargă mai departe. Măcar până în martie. Să treacă această iarnă cu bine și, de acolo încolo, mai vedem.
Sigur, o să vă las linkul de donații. O să vă rog foarte mult să donați. O să donez și eu. Credeți-mă, sunt copii care renunță la meserie. Copii talentați, care nu au unde să lucreze. Iar acest spațiu le oferă tocmai această oportunitate.
Haideți să-i ajutăm să nu-și piardă meseria. Haideți să-i ajutăm să-și facă meseria pentru care au fost pregătiți de stat. Haideți să facem în așa fel încât copiii ăștia să-și urmeze visul. Și, dacă nu putem ajuta financiar, poate putem da măcar un share. Cine știe? Poate postarea asta ajunge la cineva care poate face ceva. Poate cineva, undeva, este chiar șansa acestor oameni. Uneori, un simplu share poate însemna enorm.
Pentru că, atunci când un teatru moare, nu dispare doar un spațiu. Dispar povești, dispar întâlniri, dispar șanse. Și, uneori, dispar visurile unor oameni care nu și-au dorit altceva decât să facă teatru. Vă rog din suflet să ajutăm Teatrul Apropo să meargă mai departe. Sigur, o să vă las linkul de donații. O să vă rog foarte mult să donați. O să donez și eu.
https://donate.stripe.com/9B65kD6ao9ug9pMcBzaZi00
Va multumesc!!!”, a scris Marius Manole pe Facebook.
Pe 29 noiembrie ar trebui să ridice cortina pentru „Omul cu ciocanul”
Pe 29 noiembrie 2026, la Teatrul Apropo are loc premiera „Omul cu ciocanul”.
În oraș începe să circule un nume: „Omul cu Ciocanul”. Nimeni nu știe cine este. Martorii par să caute oameni diferiți: când un civil șaten, când un militar blond. Zvonurile cresc de la o victimă la alta, până când Clujul ajunge să vorbească despre sute de crime.
Pe urmele lui intră Dumitru Ceacanica, unul dintre cei mai cunoscuți criminaliști români de dinainte de ’89. În fața lui se adună mărturii contradictorii, portrete-robot, obiecte dispărute, incendii, coincidențe și piste false.
Cine este bărbatul pe care nimeni nu reușește să-l descrie la fel? De ce atacurile par să se repete după aceeași logică? Vor reuși să-l prindă?
„Omul cu Ciocanul” reconstruiește o anchetă reală în care criminalistica se întâlnește cu misticismul, psihoza, obsesia și frica unui oraș care începe să nu mai știe ce este fapt și ce este zvon.
Spectacolul pornește din documentele anchetei, însemnările criminalistului, mărturii și presa vremii.
Trei interpreți refac traseul investigației prin reconstituire, retroproiecție și material documentar.
Cu fiecare probă, cazul pare să se limpezească. Cu fiecare pas înainte, însă, apare o nouă contradicție. Cine a fost, de fapt, Omul cu Ciocanul?
Un spectacol de Șerban Melnic și Cosmin Gaspar, la Teatrul Apropo, durată 90 minute, fără pauză.
Cu: Ana Monica Vîlcu, Cosmin Gaspar, Șerban Melnic Regia: Ana Monica Vîlcu, Cosmin Gaspar, Șerban Melnic
Scenografia: Mădălina Niculescu.
Sound Design: Valeriu Șerban (UrbanUP! TV)
Video Design: Ștefan Săcuiu
Luminoplast, retroproiecție: Iulian Buzunoiu.