Istoria Universității din București este mult mai complexă decât s-ar crede. Rectorul instituției, prof. univ. dr. Marian Preda, explică de unde pornesc, de fapt, rădăcinile și ce rol a avut în planul intelectual.
Istoria Universității din București începe cu mult înainte de decretul de înființare semnat de Alexandru Ioan Cuza. Despre originile instituției, evoluția sa și cum a ajuns să formeze o mare parte din elitele intelectuale ale României am aflat de la rectorul Universității din București, prof. univ. Dd. Marian Preda, în cadrul emisiunii DC Edu, realizată de Sorin Ivan.
Academia Domnească de la Sfântul Sava, precursorul Universității moderne din București
"Precursorul Universității moderne din București este Academia Domnească de la Sfântul Sava, înființată de Constantin Brâncoveanu în 1694. Academia Domnească a fost prima școală din teritoriile românești în care s-au format elite nu doar pentru România, ci și pentru zona Balcanilor. Învățământul, inițial, era în limba greacă și parțial în latină. Ce este important, și de asta am vrut să leg de Academia Domnească, ale cărei ruine, apropo, sunt în curtea interioară a Universității din București. Adică, Academia Domnească de la Sfântul Sava, pentru că s-a mai numit și așa, este la propriu la bazele sau la fundamentul Universității din București, moderne, reînființată prin decretul Constantin Brâncoveanu.
"N-aș schimba asta pentru nimic în lume"
Le spun colegilor și prietenilor de la Iași, cei care spun că ”Universitatea din Iași este prima universitate a României”, în sens cronologic, că fiecare găsește câte ceva pentru a spune că este primul. Eu le spun că pentru nimic în lume nu aș schimba asta: prefer să fie capitala la București și Universitatea din București să fie înființată cu câțiva ani mai târziu. În momentul Unirii existau oricum facultățile tradiționale, care erau deja înființate, și practic decretul lui Alexandru Ioan Cuza a pus în practică o decizie care era foarte importantă pentru statul român. Atunci au încercat să împartă responsabilitățile și instituțiile între București și Iași. Ca să mă întorc la admiteri, în 1929-1930, mai mult de jumătate dintre studenții de pe teritoriul României erau studenți la Universitatea din București. Atenție, spun la Universitatea București, pentru că în București mai erau alți studenți la Politehnică și la ASE.
"O mare parte din elitele intelectuale ale României au fost produse la și în Universitatea din București"
Cu toate acestea, numai la Universitatea din București erau mai mulți studenți decât cei de la ASE, de la Politehnică, dar și față decât studenții din celelalte centre universitare de la Iași, Cluj, Politehnica din Timișoara și Cernăuți. La Chișinău, acum, se împlinesc 100 de ani de la înființarea primei facultăți de teologie, cu sprijinul României. Universitatea din București a adus 14.000 de studenți în 1930. O mare parte din elitele intelectuale ale României au fost produse la și în Universitatea din București. E o cifră impresionantă, mai ales când ne gândim la structura societății românești de atunci. Era o societate 80% rurală.
"Universitatea a ajuns în 1989 doar la 7.900 de studenți. Vă imaginați că eram aproape la jumătate față de perioada interbelică?"
În perioada comunistă, prin acțiunile dure față de Universitatea București, prin care a fost desființată Medicina, a patra facultate a Universității noastre, foarte veche, desprinsă de noi, cât și Teologia, care a devenit Institut Teologic, și a revenit după 1989 la Universitate, impactul continua să fie unul enorm. Au fost desprinse și unele facultăți de Științe. De exemplu, Chimia a fost împărțită în două. Chimia industrială s-a mutat la Politehnică și chimia pedagogică a rămas la Universitate. Unele au fost duse la tăcere, precum Psihologia, Sociologia și Asistența Socială. Erau considerate 'științe burgheze'. Deci, să zici că sociologia, care în Occident era cam de centru stânga, e 'știință burgheză' sau să spui că Psihologia, care se ocupă cu ce e mai firesc în noi, era periculoasă, era șocant. Era periculoasă că îi încuraja să gândească. Universitatea a ajuns în 1989 doar la 7.900 de studenți. Vă imaginați că eram aproape la jumătate față de perioada interbelică? Totul în timp ce România crescuse mult ca număr de studenți, dar erau foarte multe locuri la politehnici. Acum suntem la 38.000 de studenți, dar avem 20 de facultăți. Sunt multe facultăți care au fost reînființate. Sunt și facultăți noi. Să știți că nu-i luăm pe toți cei care vin. Universitatea e ponderată", a explicat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
CITEȘTE ȘI: Universitățile, în fața unei revoluții fără precedent. AI schimbă totul, de la examene la plagiat
Universitatea din București: Număr record de candidaturi, atât la programele de licență, cât și la cele de masterat
Universitatea din București a înregistrat în sesiunea din iulie 2026 un număr record de candidaturi și creșteri semnificative ale numărului de candidați, atât la programele de licență, cât și la cele de masterat.
La nivelul întregii Universități din București, concurența pentru locurile finanțate de la bugetul de stat este de 6,1 candidaturi pe loc pentru programele de studii universitare de licență și de 3 candidaturi pe loc pentru programele de studii universitare de masterat. Universitatea din București a scos la concurs 4.868 de locuri la buget pentru studiile de licență și 3.252 de locuri la buget pentru studiile de masterat.
În ceea ce privește programele de studii universitare de licență, cele mai ridicate concurențe s-au înregistrat la programul Psihologie - științe cognitive de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, cu 22,4 candidați pe loc la buget, la programul Administrarea afacerilor de la Facultatea de Administrație și Afaceri, cu 16,4 candidați pe loc la buget, și la programul Chimie farmaceutică de la Facultatea de Chimie, cu 16,9 candidați pe loc la buget, precizează Agerpres.
La nivelul studiilor universitare de masterat, cele mai mari concurențe pe locurile la buget s-au înregistrat la programele Psihologie clinică - evaluare și intervenție terapeutică, cu 16,9 candidați pe loc, Psihologie organizațională și managementul resurselor umane, cu 13,1 candidați pe loc, și Terapii cognitiv-comportamentale, cu 12,7 candidați pe loc la buget, toate organizate de Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Față de sesiunea de admitere din iulie 2025, cele mai importante creșteri s-au înregistrat la programele de licență Geofizică de la Facultatea de Geologie și Geofizică, unde numărul candidaților a crescut de la 15 la 110 (+630%), și Geologie, de la aceeași facultate, unde numărul candidaților a crescut de la 39 la 133 (+240%).
Rezultatele acestei sesiuni de admitere ne arată că Universitatea din București este tot mai mult universitatea preferată de candidații din întreaga țară. Mă bucură să văd că există un interes tot mai mare pentru domenii în care societatea are nevoie de specialiști bine pregătiți. Creșterea numărului de candidați la programe din științele naturii, sănătate, drept, psihologie, științele sociale și științele comunicării, precum și concurența ridicată la numeroase programe de masterat reprezintă un semnal important pentru noi și arată că eforturile de adaptare curriculară la nevoile pieței, parteneriatele tot mai strânse cu angajatorii și viziunea generală adaptată transformărilor societății și evoluțiilor profesionale se pliază pe interesele de formare profesională ale tinerilor, a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, citat în comunicat. (Claudia Calotă)
Absolvenții Universității din București, cel mai bine plătiți angajați din România
Universitatea din București este prima instituție de învățământ superior comprehensiv din România, după gradul de angajabilitate și veniturile obținute de absolvenți: 17.692 de lei, salariul mediu obținut de absolvenții Facultății de Matematică și Informatică. Totodată, Universitatea din București se situează în primele 200 de universități din lume și singura universitate din România prezentă în topul angajabilității absolvenților.
Conform celor mai recente date corelate între REVISAL și Registrul Matricol Unic (RMU) existente în sistemul de monitorizare a angajabilității absolvenților de învățământ superior (https://angajabilitate.uefiscdi.ro), absolvenții Universității din București au cele mai mari salarii din România, comparativ cu absolvenții celorlalte universități comprehensive românești. Concret, absolvenții UB obțin, la 5 ani de la absolvirea studiilor, un salariu mediu de aproximativ 5.600 de lei.
Mai mult decât atât, în domenii precum Informatică sau Drept, salariile medii obținute de absolvenții Universității din București se ridică la 17.692 de lei și, respectiv, 7.400 de lei. Totodată, Universitatea din București își menține, și anul acesta, poziția de lider printre instituțiile de învățământ superior comprehensiv din România în ceea ce privește gradul de angajabilitate al absolvenților. Astfel, rezultatele clasamentului QS World University Rankings – Sustainability 2023, care poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național în subdomeniul „Employability & Opportunities”, vin să reconfirme prestigiul de care se bucură Universitatea din București în rândul angajatorilor, aceasta situându-se printre primele 200 de universități din lume în ceea ce privește performanțele obținute de absolvenți. Pentru indicatorul „Alumni Outcomes”, Universitatea din București ocupa, în clasamentul QS Graduate Employability Rankings 2022, locul 191 la nivel mondial.
Universitatea din București este singura universitate românească prezentă în topul realizat de Quacuarelly Symonds – Graduate Employability Rankings 2022, cel mai cunoscut ranking global al universităților în funcție de rezultatele și angajabilitatea absolvenților. În ceea ce privește clasamentul QS – Sustainability 2023, Universitatea din București se situează pe prima poziție la nivel național și în subdomeniile Impact of Education și Sustainable Research.
„Dată fiind multitudinea topurilor și clasificărilor internaționale, uneori relevante, alteori inconsistente, universitățile au din ce în ce mai mult nevoie de criterii valabile și obiective în ceea ce privește procesul de învățare și activitatea academică. Un astfel de criteriu relevant este calitatea absolvenților, de cele mai multe ori măsurabilă în angajabilitatea și nivelul de competitivitate și de salarizare al absolvenților. Piața muncii, fie că ne referim la companii private, fie la zona nonprofit, la cercetători și profesori sau la practicieni de orice fel, este locul competiției impersonale în care sunt angajați și sunt plătiți corespunzător cei mai buni și mai eficienți absolvenți. Din perspectiva noastră, comparația pe domenii a angajabilității și salariilor este singurul clasament ce nu poate fi contestat pentru că măsoară rezultate și nu mijloace”, a remarcat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.
Informatica, Dreptul, Psihologia și Științele Educației, catedrele cu cele mai mari salarii
Conform datelor corelate între REVISAL și Registrul Matricol Unic (RMU) existente în sistemul de monitorizare a angajabilității absolvenților de învățământ superior (https://angajabilitate.uefiscdi.ro), dezvoltat pe baza Chestionarului Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior (CNAAIS), Universitatea din București are cel mai bine plătiți absolvenți dintre universitățile comprehensive, cu un salariu mediu de aproximativ 5.600 de lei – mai exact 5.595,5 lei, la 5 ani de la absolvirea studiilor. În topul salariilor obținute de absolvenți, Universitatea din București este urmată de Universitatea de Vest din Timișoara și de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Sistemul de monitorizare a angajabilității absolvenților de învățământ superior (https://angajabilitate.uefiscdi.ro) este gestionat de UEFISCDI.
Dacă la nivelul tuturor domeniilor școlarizate, salariul mediu obținut de absolvenții Universității din București este de aproximativ 5.600 de lei, absolvenții Facultății de Matematică și Informatică au, în medie, un salariu de 17.692 de lei. Salariul maxim înregistrat în Chestionarul Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior de absolvenții Facultății de Matematică și Informatică a UB este de 33.171 de lei.
În ceea ce privește absolvenții Facultății de Drept a UB, salariul mediu obținut de aceștia și declarat în Chestionarul Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior se ridică la 7.400 de lei, în timp ce salariul maxim este de 17.808 lei.
De asemenea, absolvenții Facultății de Psihologie și Științele Educației a UB obțin, conform datelor agregate de UEFISCDI, salarii medii de aproximativ 5.500 – 6.000 de lei: pentru domeniul Psihologie, salariul mediu este de 5.958 de lei, iar cel maxim de 14.529, în timp ce pentru domeniul Științe ale educației, salariul mediu este de 5.667 de lei, iar cel maxim de 10.202 lei.
„Universitatea din București și-a asumat de-a lungul anilor misiunea adaptării procesului de învățare la cerințele și nevoile pieței de muncă. Pornind de la premisa că integrarea rapidă a absolvenților pe piața muncii este principala sarcină pe care o universitate trebuie să o îndeplinească și cea mai importantă datorie față de studenții săi, Universitatea din București a dezvoltat în ultimii ani zona parteneriatelor atât cu diverse companii private, cât și cu organizații nonprofit, asigurând studenților săi oportunități reale și aplicate de practică. Ca atare, nu este o surpriză pentru noi că topul angajabilității și salariilor dovedește că absolvenții noștri reușesc cu prisosință să câștige în multe domenii competiția pentru cele mai bune și mai bine plătite poziții din diverse companii și organizații, aducându-și astfel contribuția la dezvoltarea societății românești”, a adăugat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.