Datele din acest an sunt surprinzătoare: presiunea asupra unor zone tradițional aglomerate, precum Dorobanți sau anumite cartiere din Sectorul 3, a scăzut semnificativ.
„În acest an, am constatat cu surprindere că fenomenul este în regres. Dacă vorbeam de școli care își realizau planul de școlarizare în proporție de 150%, erau cinci clase și făceau opt, anul acesta aceeași unitate de învățământ, din Sectorul 3, nu a reușit să-și realizeze planul de școlarizare. Avem școli în centru, vorbesc de zona Dorobanți, care au propus cinci clase și cu chiu, cu vai au făcut patru și nici acelea complete. Deci, oamenii au înțeles că pot găsi o școală bună și în vecinătatea locuinței și e un semn bun pentru sistem. Poate că și verificările pe care organele de poliție le-au făcut în decursul timpului au condus la stoparea acestui fenomen”, observă Florian Lixandru la DC Edu.
Ce înseamnă o școală bună, de fapt
Părinții încep să prefere școala care asigură „starea de bine” și elimină nevoia meditațiilor private, o transformare susținută masiv prin fondurile PNRR destinate dotărilor digitale.
„Trebuie întâi să definim conceptul de școală bună. Din punctul meu de vedere, o școală bună este acea școală care asigură elevului o stare de bine în primul rând, care asigură un proces instructiv-educativ care să-i permită elevului să susțină un examen național fără pregătire suplimentară, să obțină o medie acceptabilă. Dacă dorești performanță într-adevăr poți merge la pregătire suplimentară, însă o școală bună ar trebui să asigure în principal aceste două condiții. Este o dorință a părinților de a merge către anumite unități de învățământ, de regulă către unități de învățământ poziționate într-o zonă de centru, nu neapărat școlile de periferie... dar de cele mai multe ori s-a dovedit că și la unitățile de învățământ gimnaziale de la periferie sau din anumite cartiere și acolo putem spune că avem școli bune, școli care oferă copiilor condiții foarte bune”, spune inspectorul general.
Lixandru a relatat și un caz șocant adus în atenția sa chiar în ziua interviului: „Am avut azi de exemplu o audiență cu un părinte al cărui copil învață la un colegiu de prestigiu din București și mi-a vorbit despre prestația profesorului de matematică la un colegiu național... despre prestația și atitudinea profesorului față de elevi. Am rămas siderat auzind ce limbaj poate folosi un astfel de profesor la clasă. Lucrurile astea trebuie reglate”.
Impactul programului PNRAS
De asemenea, Florian Lixandru subliniază impactul programului social PNRAS (n.r. - Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar) asupra copiilor vulnerabili:
„Toate unitățile de învățământ care sunt cuprinse în acest program vreau să spun că au rezultate. În ceea ce privește gradul de participare al elevilor la activitățile educaționale, prezența la cursuri, dar și rezultate la examenele naționale. Un program care vine, pe de o parte, cu o componentă socială, asigurând elevilor o masă caldă la școală, asigurând elevilor rechizite școlare sau asigurându-le acestora participarea în anumite proiecte și programe cum ar fi tabere și excursii. Chiar și în București avem situații în care sunt copii care n-au ieșit în viața lor din București, n-au mers într-o tabără sau într-o excursie”.