Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii – FNSSM solicită Guvernului României, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor revizuirea substanțială a proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în varianta transmisă la data de 16 iulie 2026.
FNSSM avertizează că forma actuală a proiectului nu elimină inechitățile salariale dintre aparatul central al Casei Naționale de Pensii Publice și casele teritoriale de pensii, ci riscă să le consolideze prin stabilirea unor coeficienți diferiți pentru funcții comparabile și prin instituirea unor regimuri salariale preferențiale pentru anumite categorii de personal.
Deși proiectul invocă principiile egalității, nediscriminării, ierarhizării și salarizării egale pentru muncă de valoare egală, aceste principii nu sunt transpuse în mod coerent în grilele de salarizare. Salariații caselor teritoriale de pensii aplică aceeași legislație, utilizează aceleași sisteme informatice și proceduri, soluționează dosare cu un grad comparabil de complexitate și răspund pentru legalitatea operațiunilor efectuate, având în plus contactul direct și permanent cu beneficiarii sistemului public de pensii.
Diferențe salariale de peste 3.300 de lei pentru funcții comparabile
Conform grilelor prevăzute în proiect, pentru funcția de consilier, consilier juridic, expert sau inspector, grad profesional superior, este propus un coeficient de 2,80 pentru personalul din aparatul central al CNPP, în timp ce pentru aceeași funcție din casele teritoriale de pensii este stabilit un coeficient de numai 2,15.
La valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută în proiect, diferența este de 2.665 de lei brut lunar la gradația zero, iar la gradația maximă poate ajunge la aproximativ 3.318 lei brut lunar.
„Nu există nicio justificare obiectivă pentru ca aceeași funcție, exercitată în condiții comparabile de studii, vechime, responsabilitate și complexitate, să fie remunerată substanțial diferit doar pentru că activitatea este desfășurată într-o structură teritorială. Teritoriul nu reprezintă o componentă secundară a sistemului public de pensii, ci locul în care serviciul public este efectiv prestat cetățenilor”, arată conducerea FNSSM.
Federația subliniază că proiectul reprezintă și un regres față de direcția de corectare a inechităților salariale asumată de Guvern prin OUG nr. 128/2023. Prin această ordonanță, executivul a recunoscut diferențele salariale existente între administrația centrală și structurile teritoriale, precum și creșterea volumului de muncă și necesitatea valorizării experienței și specializării personalului din teritoriu. Revenirea la coeficienți inferiori contrazice chiar rațiunile care au fundamentat măsurile de egalizare adoptate în anul 2023.
Regimuri salariale preferențiale și lipsa unor criterii unitare
FNSSM atrage atenția și asupra mecanismelor speciale care permit majorări de până la 40% pentru personalul care gestionează fonduri europene și anumite activități din sistemul finanțelor publice, precum și asupra sporului de până la 15% pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, aplicabil anumitor structuri ale administrației publice locale.
Federația nu contestă necesitatea remunerării suplimentare a activităților cu un grad ridicat de complexitate sau responsabilitate, însă consideră că aceste drepturi trebuie acordate pe baza unor criterii generale, obiective, transparente și verificabile, nu exclusiv în funcție de apartenența la o anumită instituție sau categorie administrativă.
FNSSM solicită o clauză expresă de neregres salarial
Federația solicită reîncadrarea funcțiilor comparabile din aparatul central și din casele teritoriale la același nivel de salarizare, aplicarea acelorași coeficienți pentru funcțiile cu atribuții, responsabilități și complexitate comparabile și eliminarea diferențierilor întemeiate exclusiv pe apartenența instituțională.
Totodată, FNSSM solicită menținerea efectelor favorabile recunoscute prin OUG nr. 128/2023, introducerea unei clauze exprese de neregres salarial și garantarea faptului că aplicarea noii legi nu va conduce la diminuarea veniturilor salariale nete sau la pierderea drepturilor permanente aflate în plată.
De asemenea, este necesară publicarea metodologiei de evaluare a funcțiilor, a punctajelor atribuite fiecărui criteriu și a impactului bugetar, precum și desfășurarea unei consultări și negocieri reale cu organizațiile sindicale reprezentative înainte de definitivarea proiectului.
„Salariații caselor teritoriale de pensii nu solicită privilegii. Solicită recunoașterea valorii muncii lor și aplicarea efectivă a principiului potrivit căruia munca egală sau de valoare egală trebuie remunerată egal. O nouă lege a salarizării trebuie să corecteze inechitățile, nu să le transforme într-o ierarhie permanentă”, declară Marinescu Ionuț, președintele Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii.
FNSSM solicită Guvernului și ministerelor inițiatoare să nu promoveze proiectul în forma actuală și să includă reprezentanții salariaților într-un proces efectiv de consultare, astfel încât viitoarea lege să fie echitabilă, transparentă, predictibilă și sustenabilă.