Este echivalentul a 8,8% din PIB, la un PIB estimat de 1.175 de miliarde de lei (237 mld. euro, la un curs de 5 lei/euro). Şi nu se va opri aici, va atinge 30 de miliarde de euro în 2020, potrivit prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), cu influenţă puternică asupra deficitului de cont curent şi, prin urmare, asupra cursului de schimb.
După criza din 2009-2010, deficitul comercial a suferit o restrângere semnificativă şi pe seama restrângerii consumului, ca urmare a diminuării veniturilor disponibile ale populaţiei. Astfel, de la 22,7 miliarde de euro (17% din PIB) deficit comercial în 2008 s-a ajuns la un deficit de 7,9 miliarde de euro în 2009 sau 9,5 miliarde de euro în 2010.
Ce importă România masiv
Datele statistice arată că deficitul pe produse agroalimentare este pe locul al treilea în topul produselor care contribuie la deficitul comercial al României. Pe primul loc în topul grupelor de produse care provoacă deficitul comercial al României se află „produsele chimice” şi aici gama este largă - de la vopseluri, anvelope, hârtie, mobilă şi până la îmbrăcăminte, construcţii, zugrăvit şi multe, multe altele.
În 2020, deficitul pe „produse chimice” a fost de 8,7 miliarde de euro, adică 47% din tot deficitul comercial al României. I-a urmat „materiile prime”, cu un deficit de 5 miliarde de euro, adică 27% din întreg deficitul comercial. Pe locul al treilea vin produsele alimentare cu 2,9 miliarde de euro deficit, adică 15,7% din întreg deficitul, un deficit prea mare pentru o ţară care se mândreşte că este în topul producătorilor europeni de grâu, floarea soarelui sau rapiţă. În 2020, aceste prime trei grupe de produse – produsele chimice, materiile prime şi alimentele sunt - responsabile pentru peste 90% din deficitul comercial al României, relatează Mediafax
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
