Totodată, potrivit Barometrului "Factory 4.0. Cum influenţează noile tehnologii economia românească, realizat la începutul lunii septembrie, robotizarea se află în prim-plan, menţionată de 80% dintre respondenţi, urmată de RPA (folosirea software-ului şi inteligenţei artificiale pentru automatizarea proceselor) şi IOT (Internet of Things - gadgeturile conectate la internet) (52%) şi tehnologia 5G, menţionată de 36% dintre respondenţi.
"Implementarea robotizării, automatizarea proceselor, optimizarea fluxurilor de producţie cu ajutorul software-urilor dedicate şi AI - sunt elemente care vor face tot mai mult diferenţa la capitolul competitivitate. Un bun exemplu îl constituie industria auto acolo unde marii jucători, focusaţi încă pe motoarele cu combustie internă, pe procesele clasice de producţie, încep să piardă din relevanţă în faţa companiilor care lansează, cu succes, automobile electrice construite aproape integral de roboţi. Economia românească, investitorii trebuie să se focuseze pe noile tehnologii, pentru a nu rata cursa globală pentru competitivitate, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială.
Întrebaţi care sunt domeniile din economie în care noua revoluţie industrială îşi va găsi locul, 80% au indicat agricultura şi IT, sectoare urmate de industria prelucrătoare, servicii şi comerţ.
"Dincolo de boom-ul din sectorul IT, agricultura este considerată ca având cel mai mare potenţial de dezvoltare economică în România. Adoptarea inovaţiei în acest sector este de natură să optimizeze fluxurile de producţie şi să scoată agricultura din zona meteo-sensibilă. De la seminţe adaptate schimbărilor climatice la instalaţii de irigaţii inteligente, tractoare şi semănători autonome şi culturi monitorizate cu drone, multe dintre tehnologii au început, deja, să fie implementate, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit respondenţilor, implementarea noilor tehnologii reprezintă şi o soluţie pentru acoperirea necesarului forţei de muncă.
"Peste 90 la sută dintre respondenţi consideră că, în actualele condiţii de criză de pe piaţa forţei de muncă, automatizarea şi robotizarea reprezintă o soluţie optimă, menită să susţină dezvoltarea business-ului, arată datele barometrului Factory 4.0.
Acesta semnalează că automatizarea, robotizarea, software-ul, inteligenţa artificială nu îşi vor găsi un loc optim în economie până ce angajaţii români nu vor fi pregătiţi pentru implementarea acestor soluţii. În acest context, 62,5% dintre respondenţi au afirmat că, în prezent, angajaţii din România nu dispun de competenţele digitale necesare proceselor de producţie de tip Industry 4.0, bazate pe operarea platformelor software, decizii bazate pe analiza datelor, interacţiunea cu sistemele virtuale etc.
Conform rezultatelor barometrului, cea mai mare nevoie de instruire este în domeniul planificării producţiei, menţionată de 87,5% dintre intervievaţi, în sectorul eficienţei energetice (85%), cel al mentenanţei (75,2%), sectoare urmate de logistica producţiei (62,5%), financiar (57,6%), resurse umane (52%), calitate (37,5%), şi achiziţie şi negocieri (25,2%).
Totodată, 87% dintre investitori afirmă că serviciile de consultanţă în digitalizare pot reprezenta un sprijin pentru echipele manageriale în drumul companiei către fabrica digitală.
"Fără angajaţi pregătiţi, instruiţi să ofere suportul necesar implementării noilor tehnologii, firmelor le va fi dificil să treacă la noul nivel de dezvoltare. Într-o economie în care forţa de muncă bine calificată este tot mai rară, fidelizarea angajaţilor prin programele de perfecţionare continuă trebuie să fie în prim-plan, arată concluziile barometrului.
Sondajul Factory 4.0 mai arată că 63,6% dintre respondenţi au declarat că nu se tem pentru locul de muncă chiar dacă, urmare a implementarii soluţiilor Industry 4.0, multe dintre business-uri vor înlocui forţa de muncă clasică cu cea automatizată, realizată de roboţi şi programe de operare.
Pe de altă parte, 36,3% dintre respondenţi se află în cealaltă tabără, a celor care cred că noile tehnologii vor duce la dispariţia locurilor de muncă.
"Răspunsurile arată un progres semnificativ în ceea ce priveşte percepţia românilor legată de robotizare. Dacă, în trecut, teama de tehnologie era preponderentă, accesul la informaţie, noua realitate economică i-a făcut pe mulţi să vadă schimbarea, să înţeleagă că dispariţia unor locuri de muncă, urmare a implementării tehnologiei, determină înfiinţarea altor joburi, chiar mai bine plătite, a afirmat Marius Hărătău.
Noua revoluţie industrială surprinde economia românească într-un moment de răscruce şi, chiar dacă, în statistici, se află pe un trend de creştere, dezechilibrele macro-economice tind să se accentueze, menţionează autorii sondajului.
"Importăm prea mult, producem prea puţin, vindem încă prea multe resurse cu un nivel de prelucrare redus, deficitele se acumulează. De la agricultură la industria auto, de la siderurgie la construcţii, economia românească întârzie, cu mici excepţii, să adopte soluţiile de ultimă generaţie. Este o problemă de capital, în primul rând, finanţarea business-ului românesc fiind grevată de ratingurile scăzute, generate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate. Cu un cadru fiscal optimizat şi bine ancorat, cu un aparat administrativ care să susţină investiţiile strategice, de viitor, şi cu o politică de promovare eficientă, România are şanse semnificative să ardă etapele. Plecăm de la zero în multe domenii, costurile de implementare sunt mai reduse. România are, astfel, o şansă nesperată, să treacă la o economie inovativă, adaptată noilor realităţi. Un lucru este sigur. Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma ţărilor din regiune, a explicat Adrian Negrescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
