„Pentru mine termenul de tochitură este asociat mai degrabă cu pomana porcului: bucățele de carne proaspătă prăjită într-un tuci de fontă la foc mic și servită cu mămăligă și brânză sărată. După alte rețete, tochitura mai poate conține cârnați, ficat, chiar și sos de roșii.
Un lucru e unic la tochitură: gustul de carne proaspătă. Și nu în ultimul rând, cel de grăsime, pentru că tochitura se face din bucăți împănate, fragede, iar asta înseamnă slăninuță, costiță și piept de porc, nu mușchi (am folosit diminutive ca să fac "răul" mai mic).
Ce trebuie știut atunci când prăjim carne?
Că nu e nevoie să mai adăugăm ulei în cratiță - cât ar fi de slabă, orice bucată de carne are un strop de grăsime, iar prin căldură acesta se va topi. Deci nu încărcați inutil preparatul cu calorii, o lingură de ulei aduce 100cal. Iar dacă vreți să nu fie greu de digerat, evitați prăjirea excesivă, cu formarea unei cruste indigested, folosiți o prăjire tip înnăbușire, cu cratița acoperită cu capac.
Mămăliga este garnitură perfectă pentru tochitură, mai ales când se combină cu grăsimea rezultată din prăjirea cărnii. Cât despre brânza sărată e o chestiune de gust, alții preferă murăturile sau/și un ou ochi. Prezența cârnaților nu mi se pare oportună, gustul lor intens acoperă savoarea cărnii.
Tochitura în sine este un fel de mâncare completă, aș putea spune un fel unic - greu de crezut că la masa respectivă ar mai putea încăpea ceva. Tochitura se mănâncă în principiu de Sărbători, deci nu cred să fie o amenințare pentru siluetă. Rolul ei este mai degrabă simbolic și e musai să fie copioasâ, generoasă, sățioasă, ca să plece oaspetele sătul și fericit de la Pomană porcului", a scris Mihaela Bilic pe Instagram.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
