Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție care gestionează “dosarul Constantin Brâncuși” în vederea înscrierii acestuia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Elaborarea dosarului de înscriere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, opera lui Constantin Brâncuși, în Lista Patrimoniului Mondial a debutat acum două luni și se va încheia, după un proces laborios, în 2014.
Acesta este unul dintre obiectivele prioritare pentru Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, la preluarea funcției.
In luna martie 1991, Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice a propus înscrierea în Lista tentativă UNESCO a Ansamblului monumental de la Târgu- Jiu, în categoria bunuri culturale, pe baza criteriilor (i) si (ii) privind valoarea excepțională universală.
La începutul anului 2011, Consiliul Local al municipiului Târgu-Jiu a aprobat prin hotărâre demararea procedurilor privind înscrierea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În continuarea acestui demers, a avut loc o întâlnire de lucru la sediul Centrului Patrimoniului Mondial, în cadrul căreia au participat reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, ICOMOS România și a Centrului Cultural Constantin Brâncuși.
La sfârșitul anului 2012 a fost semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Primăria Târgu Jiu.
Au existat deja trei întruniri ale grupului de lucru format din autoritățile de la Primăria Târgu Jiu, precum și cei responsabili din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.
"Înscrierea Ansamblului «Brâncuși» din Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial reprezintă prioritate zero pentru Institutul Național al Patrimoniului. Astfel, operele lui Constantin Brâncuși vor fi promovate la adevărata lor valoare. În 2014 ansamblul va deveni al 32-lea obiectiv românesc din patrimoniul mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecți/urbaniști, istorici de artă și arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii și cu autoritățile locale din Gorj vor întreprinde în următoarele luni proceduri și acțiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală si va aduce un binemeritat tribut marelui artist" a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului.
Informații de background - „Ansamblul Brâncuși” , Târgu Jiu
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Brâncuși a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compusă din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă și un grup de scaune.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiții românești legată de cultul morților, sublimând mai toate obiceiurile legate de Marea Trecere. Ansamblul începe pe malul Jiului - apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar si linie a frontului - loc al jertfei eroilor.
Masa Tăcerii amintește de mesele destinate morților neplecați sau celor veniți „la zile mari”. Scaunele așezate la mare distanță sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuși însuși ca o trecere către „lumea de dincolo”.
Coloana fără Sfârșit este un cântec etern care ne duce cu sine în infinit, o scară către cer.
Ansamblul Constantin Brâncuși cinstește moartea eroică, dar în același timp aduce un elogiu vieții nepieritoare.
Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1.8 km. Aceasta a fost realizată in 1937-1938 cu fonduri alocate de Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soția primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.
Informații de background
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale si a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona, Horia Teodoru ș.a.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
