EXCLUSIV Alnus glutinosa, victorie la ÎCCJ în fața Hidrocentralei Răstolița, care trebuia să fie gata în 2025, după 34 de ani. Ministrul Burduja se contrazice cu avocata Agent Green
Hidrocentrală sau copaci? La ÎCCJ, arinul și frasinul se pare că au cântărit mai greu, într-un context de mediu complicat și controversat, ce ține un proiect de securitate strategică în așteptare de 34 de ani. Sigur că fără plante și animale nu putem trăi, dar nici fără energie. Și atunci, cum reușim să ajungem la o cale de mijloc? Răspunsul pare că nu-l avem nici după 34 de ani de lupte.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, în urmă cu nici o lună, cu mult optimism, că Hidrocentrala de la Răstolița va fi finalizată și inaugurată în acest an. Timp de 34 de ani, proiectul, de altfel unul strategic pentru securitatea energetică a României, s-a lovit de întârzieri și obstacole.
”Una dintre prioritățile Ministerului Energiei este finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989. Blocate decenii la rând de procesele unor organizații de mediu, de nepăsare sau de incompetență, aceste proiecte înseamnă șansa României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată. Statul român a investit deja miliarde de lei în aceste obiective și, oricâte interese aș deranja, nu mă voi opri până nu le vom finaliza.
Sunt încrezător că anul acesta vom marca o premieră și vom inaugura prima hidrocentrală terminată după peste 34 de ani: Răstolița. Astăzi în ședința de guvern a fost aprobată hotărârea de guvern pentru culoarul de expropriere. Este încă un pas, după obținerea unui nou acord de mediu anul trecut, un succes obținut cu sprijinul colegului și prietenului meu Mircea Fechet, ministrul mediului. Ne-am ales amândoi cu proteste și amenințări, iar pe barajul de la Răstolița o organizație de mediu a proiectat mesajul “Burduja + Fechet + Ceaușescu = <3”. De parcă proiectul ar fi “al lui Ceaușescu”, nu al românilor.
Mulțumesc tuturor celor care susțin acest proiect, la nivel local și național, cu o mențiune specială pentru Ciprian Dobre, fost prefect al județului Mureș și pentru ministrul finanțelor, Tánczos Barna. Urmează scoaterea din fondul forestier pentru suprafața din cuva lacului de acumulare (HG inițiat de ministerul mediului), apoi finalizarea ultimelor lucrări (stadiul se apropie de 100%) și umplerea lacului. Apoi, START producție!
Am fost pe șantierul de la Răstolița la finalul anului trecut și vă pot confirma că lucrările sunt în grafic. Dacă totul merge bine, până în toamnă vom avea o hidrocentrală nouă în România, de 30MW, un grup flexibil, care ne va ajuta mult, mai ales pentru acoperirea vârfurilor de consum. Fiecare MW pe care îl adăugăm în sistemul energetic național înseamnă facturi mai mici pentru români și companiile românești. Amenajarea Hidroenergetică Răstolița a fost declarat proiect de securitate națională în temeiul OUG nr. 175/2022, astfel că finalizarea lui este protejată de o vastă legislație care apără interesul statului român de a avea un lanț de hidrocentrale noi care să ne consolideze securitatea energetică, energia în bandă furnizată, conducând la tarife mai mici la energie electrică. Vom demonstra că România poate finaliza o investiție strategică de peste 200 de milioane EUR, fără să mai fie oprită de nimeni și de nimic. Dacă vrei, poți. Înainte, împreună” scria ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook, în 10 ianuarie 2025.
ÎCCJ a dat dreptate Agent Green, care apără arinul și frasinul
Dar, astăzi, 6 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat astăzi definitiv în procesul dintre Agent Green și Hidroelectrica privind declasificarea ariei protejate ROSCI0019 Călimani-Gurghiu pentru amenajarea hidroenergetică de la Răstolița. Miza declasificării, conform sursei citate, ar fi fost evitarea evaluării impactului asupra mediului.
”Legislația este clară în privința habitatelor și speciilor, iar limitele ariilor protejate nu se pot muta din pixul unor politicieni vremelnici anti-europeni și anti-natură. Câștigând acest proces ne-am asigurat că țara noastră evită un infringement care ar fi putut costa bugetul de stat multe milioane de euro”, a spus Cătălina Rădulescu, avocata Agent Green, conform unui comunicat de presă.
Pe scurt, Hidroelectrica este acuzată că a încercat să declasifice arii protejate prin anularea unui ordin de ministru prin care se aprobase lista ariilor protejate Natura 2000. Conform sursei citate, Hidroelectrica ar fi pretins că pădurea pe care o doreau defrișată ar fi fost inclusă din greșeală în aria protejată. Agent Green susține că tocmai această pădure este cea mai prețioasă din zonă, având ”Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior- Alnopadion, Alnion incanae, Salicion albae”, respectiv arinul și frasinul comun.
”Consider că politicul ar trebui să se concentreze pe decolmatarea tuturor lacurilor de acumulare din România pentru că acolo sunt pierderi masive de energie. Tot ei trebuie să interzică orice tăieri de pădure pe versanții care alimentează lacurile de acumulare pentru a opri aluviunile provenite din exploatările forestiere. Costul decolmatării este colosal și sunt consternat de faptul că hidroelectrica, ministerul energiei, al mediului și Romsilva nu cooperează pentru interesul național”, a încheiat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Declarații exclusive pentru DCNews
În ciuda victoriei Agent Green, ministrul Sebastian Burduja ne-a spus, întrebat dacă aceasta va bloca finalizarea hidrocentralei de la Răstolița, că ”În niciun fel! Proiectul merge înainte. Acordul de mediu e valabil, nu sunt probleme noi”.
Dar avocata Agent Green, Cătălina Rădulescu, este de altă părere: ”Este o victorie pentru statul român. Agent Green a fost intervenient în favoarea Ministerului Mediului. Decizia ÎCCJ înseamnă că nu se desființează un sit natural, o arie protejată. Speciile și habitatele din această arie protejată rămân sub același regim de protecție ca până acum, iar Hidrocentrala de la Răstolița trebuie să treacă printr-o procedură de evaluare de mediu. În prezent, a fost emis un Acord de mediu doar pentru defrișarea unui munte, deci pentru tăierea unei păduri, dar nu pentru întregul proiect. Prin urmare, trebuie să fie realizate procedurile de reevaluare de mediu pentru întregul proiect. Trebuie respectat acest patrimoniu natural din zona respectivă. Sigur că ei pot să nu respecte legislația și să facă ilegal. Câștigul este că nu s-a declasificat această arie protejată. Ei au încercat să șteargă, practic, din pix, această arie protejată, ca să nu mai fie nevoie de nicio evaluare de mediu și să nu mai țină cont de nicio specie și de niciun habitat protejat. Sigur că există persoane care minimizează și spun că nu îi interesează despre pești, păduri, ape etc., dar fără ele nu putem să trăim! Trebuie să le și protejăm, ca să ne asigurăm nouă, în primul rând, calitatea vieții”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
