Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

Fiecare zonă a țării noastre are tradiții specifice de 1 martie, precum:

1. În Moldova exista obiceiul ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor, iar împreună cu acestea se oferă şi primele flori ale primăverii - ghiocei, brânduşe, viorele, zambile.

2. În zona Dobrogei, tradiţiile romaneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului.

3. În zona Bihorului exista obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai frumoase.

4. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spala cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv.

5. În Transilvania, mărţişorul este agăţat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele şi deochiul. Tradiţiile romaneşti din satele transilvănene dau culoare vieţii şi conferă legendei Mărţişorului marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.

6. În Bucovina, fetele ofereau cu multă bucurie mărţişorul, în ziua de 1 martie, flăcăilor din sat, obicei care s-a păstrat până astăzi. În Bucovina, în trecut, mărţişorul era confecţionat de către mame, care adăugau la şnurul bicolor, împletit din fire de lână, câte o monedă de argint sau chiar de aur şi-l legau la mâna copiilor în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apăraţi de rele şi de boli şi că aveau să fie sănătoşi, precum argintul, şi roşii la faţă, precum culoarea roşie din şnur. Femeile îşi atârnau firul împletit la gât, în credinţa că nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: „Cine poartă mărtişoare / Nu va fi pârlit de soare”.

Mai multe pe puterea.ro.