România şi-a consolidat poziţia de exportator de energie electrică în primele patru luni din 2026, pe fondul creşterii producţiei din surse regenerabile, însă a înregistrat majorări semnificative ale importurilor de gaze naturale, produse petroliere şi cărbune, ceea ce indică o accentuare a dependenţei de resurse energetice din exterior, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată joi.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 "conturează una dintre cele mai interesante evoluţii ale sectorului energetic românesc din ultimii ani".
"La prima vedere, cifrele par contradictorii"
"La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producţia internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producţia de energie electrică creşte cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%", susţine autorul analizei.
Conform sursei citate, resursele de energie primară au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2025. În acelaşi timp, producţia internă de energie primară s-a redus cu 1,5%, până la 5,5 milioane tep, iar importurile totale au coborât cu 5,2%, la 4,98 milioane tep.
Cu toate acestea, structura importurilor relevă o creştere a dependenţei de anumite resurse energetice din exterior. Astfel, importurile de produse petroliere au urcat cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%, în timp ce importurile de ţiţei s-au redus cu aproximativ 30%.
"În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securităţii energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependenţa de pieţele externe pentru consumul imediat creşte", susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
Analiza evidenţiază faptul că energia electrică a fost singurul segment energetic care a înregistrat o evoluţie pozitivă în primele patru luni ale anului. Producţia de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, pe fondul investiţiilor în capacităţi regenerabile şi al condiţiilor hidrologice favorabile.
Potrivit documentului, principalul contributor la această evoluţie a fost sectorul hidroenergetic. Producţia hidrocentralelor a avansat cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh, contribuind aproape integral la creşterea producţiei naţionale de energie electrică.
Conform analizei, majorarea producţiei hidro a compensat integral scăderile înregistrate de termocentrale şi centralele nuclearo-electrice şi a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.
"Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh", afirmă Dumitru Chisăliţă.
"Datele confirmă că România traversează o etapă de accelerare a producţiei de energie regenerabilă"
Totodată, autorul atrage atenţia că dependenţa de condiţiile hidrologice rămâne ridicată, iar contribuţia pozitivă a hidroenergiei ar putea fi afectată într-un an cu debite reduse.
Analiza mai arată că sursele regenerabile şi-au continuat expansiunea în primele patru luni ale anului. Astfel, producţia de energie eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară cu 26,4%, ritmul de creştere al energiei fotovoltaice fiind cel mai ridicat dintre principalele tehnologii energetice.
Potrivit autorului analizei, energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacităţi de producţie.
"Datele confirmă că România traversează o etapă de accelerare a producţiei de energie regenerabilă", susţine preşedintele AEI, care atrage însă atenţia că reducerea consumului de energie evidenţiază lipsa unor transformări economice şi sociale capabile să valorifice această producţie suplimentară.
În contrast cu evoluţia regenerabilelor, producţia convenţională a înregistrat scăderi. Astfel, termocentralele au produs cu 3,6% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut, iar producţia centralelor nuclearo-electrice s-a redus cu 2,9%.
Potrivit analizei, reducerea producţiei din termocentrale este explicată de creşterea producţiei hidro şi regenerabile, care beneficiază de costuri marginale mai reduse şi de prioritate economică în piaţă.
Un alt element evidenţiat în document este diminuarea consumului final de energie electrică cu 2,7% în primele patru luni ale anului. Consumul industrial şi comercial s-a redus cu doar 0,4%, ceea ce indică o relativă stabilitate a activităţii economice, însă consumul populaţiei a scăzut cu 10,1%.
Conform analizei, această evoluţie poate fi explicată prin temperaturile mai ridicate comparativ cu perioada similară din 2025, măsurile de eficienţă energetică, autoconsumul din instalaţii fotovoltaice rezidenţiale şi comportamentul de economisire determinat de costurile energiei.
"Dacă tendinţa se va menţine pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidenţial din ultimul deceniu", apreciază autorul analizei.
În acelaşi timp, exporturile de energie electrică au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate, exporturile au ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, ritmul de creştere fiind superior celui al producţiei totale de energie electrică.
Potrivit autorului analizei, această evoluţie demonstrează că excedentul de producţie generat în principal de hidroenergie şi sursele regenerabile a fost direcţionat către pieţele externe.
Pe de altă parte, importurile de energie electrică s-au redus cu 15%, evoluţie care reflectă creşterea producţiei interne şi îmbunătăţirea gradului de autosuficienţă în sectorul electric.
Analiza semnalează însă şi o majorare cu aproape 18% a consumului propriu tehnologic, respectiv cu 325 milioane kWh.
Potrivit autorului, această evoluţie poate indica volume mai mari tranzitate prin reţele, fluxuri sporite de export, congestii şi limitări operaţionale, precum şi necesitatea accelerării investiţiilor în infrastructura de transport şi distribuţie.
În concluziile analizei, preşedintele AEI apreciază că datele aferente primelor patru luni din 2026 conturează o imagine mai complexă decât cea prezentată frecvent în discursul public privind sectorul energetic.
"Deşi România produce mai multă energie electrică, fundamentele sistemului energetic nu indică o creştere a securităţii energetice, ci dimpotrivă"
"Deşi România produce mai multă energie electrică şi îşi consolidează poziţia de exportator regional, fundamentele sistemului energetic nu indică o creştere a securităţii energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilităţi structurale", afirmă Dumitru Chisăliţă.
Acesta susţine că majorarea importurilor de gaze naturale, produse petroliere şi cărbune, concomitent cu scăderea producţiei interne de resurse energetice, ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea independenţei energetice a României.
Totodată, autorul consideră că reducerea consumului de energie electrică, în condiţiile creşterii producţiei din surse regenerabile, arată că tranziţia energetică nu s-a transformat încă într-un avantaj economic şi industrial semnificativ.
"România exportă mai multă energie electrică, însă importă tot mai multe resurse energetice esenţiale pentru funcţionarea economiei. Produce mai multă electricitate, dar consumă mai puţin. Dezvoltă capacităţi regenerabile, însă nu reuşeşte încă să transforme această evoluţie într-un avantaj economic şi strategic major", concluzionează preşedintele AEI, conform Agerpres.