Mariana Grati, o profesoară din Republica Moldova mutată acum în Elveția, spune că studiile în această țară sunt destul de accesibile pentru diaspora.
Mariana Grati, profesoară în Elveția și fondatoarea Școlii Guguță din Zürich, un proiect educațional dedicat copiilor din diaspora, a fost invitată, marți, 30 septembrie, în cadrul emisiunii „Românii schimbă comunități”, unde a vorbit despre beneficiile studiilor din Elveția.
Mariana Grati este născută în Republica Moldova, dar deține și cetățenia României. A activat timp de 10 ani ca profesor de teatru și arta vorbirii peste Prut, apoi s-a decis să facă o schimbare în viața personală și profesională, mutându-se în Elveția, o țară despre care spune că oferă foarte multe oportunități celor care o aleg.
Mariana Grati: Aici să faci studii nu te costă o avere, mai mult costă, de fapt, viața în Elveția
"Elveția oferă foarte multe oportunități, mai ales în ceea ce privește studiile, pentru că aici să faci studii nu te costă o avere, mai mult costă, de fapt, viața în Elveția. Așa am ajuns să fac studii în Elveția în pedagogie, profesor de clasele primare și să activez ca și profesor într-o școală de stat. Și uite că am ajuns aici, în Elveția, și mă gândeam că dacă tot predau în germană, ce ar fi dacă aș preda și în română? Dar de unde luăm o școală în limba română în Elveția? Am auzit despre școli de limbă și cultură maternă, m-am interesat ce reprezintă aceste școli, am aflat că de fapt primele școli au început să se dezvolte prin 1930, odată cu venirea migranților italieni.
Ei și-au dorit să deschidă școli în limba italiană, cu gândul că într-o bună zi se vor întoarce acasă. Cunoscând aici în Elveția chiar și a treia generație de italieni care vorbeau italiana foarte bine, perfect, ca limbă maternă, m-am interesat mai mult despre această posibilitate. Am aflat că de fapt școlile sunt acreditate, cu timpul au obținut și o acreditare oficială din partea autorităților. Mai mult decât atât, acest concept a fost dezvoltat la nivel de stat ca să se deschidă școli și în alte limbi, nu doar în italiană. Acest model de școală de limbă și cultură maternă pe care l-au înaintat italienii a fost preluat ulterior de alte comunități și așa au apărut școlile de cultură și limbă maternă în Elveția", a declarat Mariana Grati.
"Cât de bine ar fi să existe școli de limbă română peste tot în lume pentru că noi suntem peste tot"
Mariana Grati a mărturisit că i-a venit această idee atunci când a observat că părinții români vorbeau cu copiii lor în limba germană sau franceză, în timp ce între ei comunicau în limba română.
"Ideea de a deschide o școală românească nu a venit neapărat din dorința de a aduna moldoveni și români. Îmi doream și pentru mine o comunitate pentru că mă simțeam foarte singură aici, dar nu aceasta a fost ideea principală. Inițial eram foarte puțini moldoveni și români, însă mă gândeam ca și concept în alte comunități, nu neapărat în Elveția. Mă gândeam cât de bine ar fi să existe școli de limbă română peste tot în lume pentru că noi suntem peste tot. Observam în aeroport, în mijloacele de transport în comun, cum părinții, dacă erau ambii români, vorbeau între ei română, dar cu copilul vorbeau în limba germană sau în limba franceză și mă întrebam de ce este nevoie să depui acest efort, să vorbești într-o limbă străină ție, când ai putea să vorbești în limba română cu copilul tău pentru că copilul nu depune un efort în a învăța limba maternă. Asta se întâmplă într-un mod firesc. Astfel, din această observație a venit ideea cu mult înainte de deschiderea cu adevărat a unei școli", a mai spus Mariana Grati.