Românii care trăiesc în afara granițelor țării fac parte din aceeași identitate națională și trebuie implicați într-un dialog permanent cu instituțiile din România, a afirmat Ioan Vulpescu, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, în cadrul primei ediții a dezbaterii „Românii care schimbă comunități”, organizată de DC News Media Group.
Evenimentul, intitulat „Dezbateri, inițiative, bune practici și modele de succes ale românilor care schimbă comunități”, a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului cultural și ai comunităților românești din diaspora pentru o discuție despre legătura dintre românii din țară și cei stabiliți peste hotare, despre identitate, cultură și exemple de performanță.
În intervenția sa, Ioan Vulpescu a susținut că România trebuie să depășească logica unei relații limitate la perioadele electorale și să construiască mecanisme permanente de dialog și solidaritate cu diaspora. În opinia sa, instituțiile statului, organizațiile culturale, Biserica și reprezentanțele diplomatice trebuie să colaboreze pentru promovarea valorilor românești și pentru consolidarea identității naționale.
„Mulțumesc DC Media Group și vreau să subliniez efortul vostru în a promova astfel de dezbateri. S-a vorbit foarte mult despre cele două Românii. Tipul acesta de dezbatere arată că, de fapt, e o singură Românie cu exprimări diferite. În interiorul granițelor României și în afară. Oamenii care au ales, din diverse motive, să lucreze, să performeze în afara granițelor României, aparțin și ei identității naționale. (...) O întreagă generație de oameni politici ai anilor '90-2000 s-au străduit să ducă România pe drumul acesta corect al integrării. De multe ori pare că noi avem o problemă din momentul în care am aderat. Nu s-a tradus doar achiul comunitar, dar n-am reușit să transferăm și mentalitatea europeană de foarte multe ori.
Pentru a reuși să impunem valori și repere, trebuie un dialog. Dialog între țară și diaspora, între cei care au obligația să mențină acest echilibru, că vorbim de guvern prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, filialele ICR - 18, 19, 20, câte sunt ele acum în întreaga lume și poate că ar mai trebui să înființăm câteva în anumite zone în care sunt comunități de români sau unde e important să fim relevanți și să arătăm reperele culturii noastre - ambasadele, consulatele, biserica are un rol major. Problema este cum asamblăm și cum reușim să impunem, să menținem un tip de dialog. Cine coordonează lucrurile astea? Trebuie să fim mai ofensivi, mai expansivi, în sensul cel mai bun.
Și, într-adevăr, zona culturală, zona religioasă sunt piloni, sunt repere de echilibru și pot facilita acest dialog.
Sigur, ICR-ul, Fundația Culturală Română, inițial și Institutul Cultural Român de 20 de ani, n-a fost fondat ca să se adreseze diasporei, românilor din afara țării, ci să prezinte ce are mai bun în cultura națională în zone reprezentative de pe harta lumii.
Creativitatea românească, inovația românească, arta contemporană, avem regizori extraordinari - unul este Cristian Mungiu, care câștigă pentru a doua oară la Cannes. Cine știe? Poate vom avea și Oscar pentru prima oară în istorie. Și nu e exclus. Inclusiv aici ar trebui să facem mai mult, să promovăm acest film, să găsim metode de a face lobby în sensul cel mai occidental cu putință”, a spus Ioan Vulpescu.
Apel pentru promovarea modelelor de succes din diaspora
Ioan Vulpescu a susținut că România trebuie să își promoveze personalitățile care au reușit peste hotare și care pot deveni modele pentru generațiile viitoare.
„Cred că avem nevoie de repere de succes, de modele de succes, în țară și afară, și să punem luminile pe oamenii care au reușit, pe oamenii care sunt buni. Și să facem așa o deplasare împreună de la Madrid în Italia, aș da exemplu unui mare antrenor român, care câștigă în Italia titlul de campion de la Milano, cu Inter Milano. E Cristian Chivu.
Cristian Chivu este o sinteză a celor două spații. El a plecat din țară, s-a născut la Reșița, a venit la 17 ani la Universitatea Craiova, pentru că tatăl lui a fost prieten cu Balaci, a ales cu sufletul să joace la Craiova, stă la Craiova un an, un an jumate. Este căpitan pentru că are o maturitate excepțională. Se duce în Amsterdam, în Olanda, devine căpitanul lui Ajax la 18-19 ani, după care se transferă în Italia, la Roma, și joacă la Inter Milano. Câștigă titlul cu Inter, câștigă și campionatul cu Inter Milano. La 45 de ani. E un reper, este un model. El a plecat din țară adolescent și s-a impus în diaspora, s-a impus în Italia.
Avem nevoie să replicăm, să avem cât mai mulți Cristian Chivu și Cristian Mungiu”, mai susține Vulpescu.
Ioan Vulpescu: „Trebuie să construim mecanisme de solidaritate între cei care au plecat și cei care au rămas”
Vicepreședintele Comisiei pentru cultură consideră că relația dintre România și diaspora trebuie construită pe termen lung și nu doar în perioadele electorale.
„Și ar trebui să ne gândim ce trece dincolo de mize mici, de conflicte, de competiții din astea de te întrebi uneori pe ce sunt ele fundamentate și întemeiate. Cum creăm mecanisme de solidaritate între cei care au plecat și cei care au rămas?
De multe ori, în campaniile electorale vedeți e o poziție, o antinomie, un soi de conflict care n-ar trebui să existe. Asta este aberant, pentru că sunt cetățeni români și unii și alții. Ei, probabil că au dispărut aceste mecanisme de solidaritate”, spune Vulpescu.
În intervenția sa, el a oferit și exemplul recunoașterii Episcopiei Ortodoxe Române din Italia și a vorbit despre importanța colaborării dintre instituții pentru consolidarea comunităților românești.
„Recent avem un exemplu tot din Italia, pe dimensiunea religioasă. Senatul de la Roma a votat, adoptat recent statutul oficial: recunoașterea Episcopiei Ortodoxe Române din Italia. Și aici au fost demersuri. Eu nu apelez la exemple politice. Important este să fim onești, să fim corecți, indiferent cine face lucruri bune, să o recunoaștem. În timpul Guvernului Ciolacu s-au făcut pași pentru asta, Senatul ieri sau azi, zilele astea, a recunoscut lucrul acesta. Deci, iată că avem câteva repere.
Sunt foarte mulți români care, prin asociațiile pe care le-au fondat, au contribuit și ei la întărirea legăturilor cu țara, la omogenizarea comunităților românești. (...) Mie aici mi se pare important să fim atenți, nu doar când sunt campanii electorale, nu să exploatăm. Partidele de multe ori sunt tentate în campania electorală să intensifice aceste legături, după care se întâmplă nimic.
Ar trebui să ieșim din campania asta electorală permanentă, să creăm punți reale de solidaritate și de dialog cu diaspora, și aducem în prim-plan pe cei mai buni, pentru că ei sunt deopotrivă cetățeni români și cetățeni europeni.
România e membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, să ținem capul sus și să arătăm exemple românești de performanță. Am uitat să punem luminile, așa cum merită, pe cei care duc, în mod real, România în lume și o fac excepțional”, conchide Vulpescu.
URMĂRIȚI DEZBATEREA „ROMÂNII CARE SCHIMBĂ COMUNITĂȚI”, EDIȚIA I, INTEGRAL:
