Petre Daea, fost ministru al Agrticulturii, a vorbit despre riscurile la care sunt expuși crescătorii români de ovine, după ce Iordania a început să cumpere din nou ovine vii din Spania, pe fondul crizei din oieritul românesc.
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană și citate de Lanțul Alimentar, Iordania a cumpărat în săptămâna 20 - 26 iulie ovine vii din Spania, pe fondul unei crize majore în sectorul ovin românesc.
Din cauza Pestei micilor rumegătoare (PMR), Comisia Europeană, prin semnătura comisarului pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi, a interzis, în 17 iunie, circulația ovinelor și caprinelor din România și către destinațiile din afara Uniunii Europene, o interdicție pentru spațiul comunitar existând din primăvara anului 2025.
Ulterior, pe 8 iulie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ( ANSVSA ) a instituit carantina la nivel național, pentru 30 de zile.
CITEȘTE ȘI - Petre Daea intervine în scandalul legat de Acordul UE - Mercosur. Ce spune fostul ministru al Agriculturii
Petre Daea: Toată lumea se uită la premierul Bolojan, dar avem miniștri cu portofoliu
Într-un interviu exclusiv oferit DC News, Petre Daea, fost ministru al Agriculturii, a vorbit despre riscurile pentru crescătorii români de ovine și necesitatea ca specialiștii din domeniu să ia deciziile corecte astfel încât problema să fie rezolvată iar exportul să fie reluat.
„Clar că vorbim de o pierdere, pe care o simte crescătorul de ovine, care e dezorientat și afectat direct prin lipsa pieței de desfacere pentru produs. Oieritul, astăzi, trăiește prin vânzarea mieilor, iar închiderea acestui canal generează o situație grea din care se poate ieși doar cu ajutorul celor de la conducere. Sigur, toată lumea se uită la premierul Bolojan, dar sunt miniștri cu portofoliu. Avem ministere cu specialiști, cu structuri administrative care trebuie să lucreze și să rezolve această problemă.
În momentul în care pierzi o piață stabilă și recunoscută, e foarte greu să o recâștigi. Îmi e greu să întrezăresc drumul și pragurile pe care trebuie să le trecem în condițiile în care avem această situație. Întrebarea care se pune e: Ce facem cu această boală? Eu cred că intervenția care ar merita este să intrăm la vaccinat și să ne protejăm crescătorii de ovine“, a explicat fostul ministru al Agriculturii.
„Tehnicul trebuie să acționeze cu toată puterea și autoritatea“
În opinia fostului ministru este vorba de o decizie tehnică ce trebuie luată de specialiștii din domeniu, astfel încât problema să fie rezolvată cât mai repede, iar exportul de ovine către Iordania să fie reluat.
„Am avut specialiști în țară și nu așteptăm mereu decizii politice. Trebuie să intrăm în dispozitivul tehnic pe care îl avem. Știm ce înseamnă boala, știm ce înseamnă manifestarea ei, știm care este antidotul pentru protejarea animalelor. Ca atare, tehnicul trebuie să intre în priză și să acționeze în cunoștință de cauză cu toată puterea și autoritatea. De aceea pun mereu întrebarea: Unde sunt miniștrii?
Nu putem să ne ascundem după un paravan politic - Ilie Bolojan - în timp ce miniștri sunt în dispozitiv și au același mecanism administrativ la îndemână, plus tehnicieni care cunosc realitatea. Decizia tehnică nu este în subordinea politicului, ci în subordinea nevoii de a face ce trebuie în țară“, a spus fostul ministru.
România, o țară cu tradiție în oierit recunoscută la nivel mondial
Riscul ca România să piardă definitiv piețele de desfacere pentru ovine vii este scăzut, deoarece țara noastră este recunoscută la nivel mondial ca având o tradiție în acest domeniu, e de părere Petre Daea, însă, potrivit acestuia, crescătorii de animale sunt clar afectați de aceste sincope.
„Eu nu cred că există riscul ca România să rămână pe dinafară după ridicarea restricțiilor, fiindcă oieritul din țara noastră are tradiția lui și e cunoscut în toată lumea. Nu poate dispărea așa ușor, însă sincopele din acest sector îngenunchează crescătorii de animale. Situația e foarte grea.
Vedem ce înseamnă inputurile, vedem ce înseamnă costul de a produce carne și ce înseamnă piața. În momentul în care pierzi și piața înseamnă că falimentul este la ușă“, a conchis fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.
Oieritul în spațiul românesc are o tradiție milenară, strâns legată de însăși geneza și supraviețuirea comunităților din Carpați. Transhumanța - mișcarea sezonieră a turmelor de la munte la câmpie - nu a fost doar o simplă activitate economică, ci o adevărată marcă identitară și culturală, generând rute istorice de comerț, stiluri de viață, folclor și un patrimoniu gastronomic inestimabil bazat pe brânzeturile tradiționale. Pastoralismul a modelat peisajul rural românesc și a menținut comunitățile montane active secole la rând, adaptându-se constant la schimbările politice și socio-economice ale fiecărei epoci.
În a doua jumătate a secolului al XX-lea, oieritul românesc a făcut tranziția de la un model preponderent de subzistență la unul puternic industrializat și orientat spre comerțul extern. În perioada comunistă, statul a încurajat masiv creșterea efectivelor de ovine, ajungând în anii '80 la peste 18 milioane de capete.
Această expansiune a deschis primele mari canale de export de berbecuți vii și carne de oaie, în special către piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (precum Arabia Saudită, Iordania sau Libia), unde cererea pentru carne de calitate superioară era într-o creștere accelerată.
Astăzi, România continuă să fie o forță majoră în zootehnia europeană, deținând al doilea cel mai mare efectiv de ovine și caprine din Uniunea Europeană, după Spania. Exportul de ovine vii rămâne un pilon strategic pentru economia rurală și comercianții autohtoni, piețele arabe rămânând principala destinație externă.
Peste micilor rumegătoare, o criză în sectorul zootehnic românesc
Subiectul pestei micilor rumegătoare a fost recent abordat, într-o dezbatere la DC News, unde conf. univ. dr. Mihai Daneș, de la Academia de Științe Agricole și Silvice, a precizat că nu există o metodă prin care să fie diferențiați anticorpii rezultați în urma vaccinării de cei apăruți după infectare, iar vaccinarea generală este singura soluție.
„În primul rând, prezența anticorpilor arată că un organism s-a întâlnit cu un antigen, în cazul de față cu virusul. Că este virus vaccinal, că este virus sălbatic, e același lucru. Organismul reacționează și pune la dispoziție mijloacele ca să neutralizeze sau să stimuleze organele care produc acești anticorpi.
Nota bene: nu există metodă de diferențiere a anticorpilor postvaccinali de post-infecțioși, așa cum există în alte boli. Ca atare, că sunt anticorpi recoltați de la animale trecute prin boală, că sunt anticorpi de la animale care au fost vaccinate la negru, să spunem, cu vaccin care este autorizat în altă parte și adus aici. Eu nu pot să-i condamn pe oamenii ăia. Este ilegal, dar eu nu pot să-i condamn că ei vor să-și apere avutul. N-ai cum să-i condamni.
Și atunci suntem obligați noi să luăm măsuri pentru ca întreg efectivul de ovine să aibă același statut imunologic. Cum facem asta? Printr-o vaccinare generală”, a spus conf. univ. dr. Mihai Daneș.
Mai multe detalii, în videoclipul de mai jos!