Teama unei noi înțelegeri secrete între marile puteri revine în prim-plan. Redactorul-șef DefenseRomania Tudor Curtifan spune că Rusia nu are forța fostei Uniuni Sovietice și nu a câștigat niciun război, iar loviturile primite în Crimeea i-au zdruncinat poziția strategică.
Întâlnirea de la Shenzhen, unde Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping se așază la aceeași masă fără o agendă oficială, a reaprins frica unei noi conferințe de tip Ialta. Kievul și cancelariile europene privesc cu strângere de inimă spre China, de teamă că soarta Ucrainei și a întregului continent va fi tranșată pe sub masă de cele trei mari puteri nucleare. Prezent în platoul Euronews, jurnalistul și analistul militar Tudor Curtifan, redactor-șef DefenseRomania, spune că diferența față de anul 1945 este aceea că în momentul în care ai vrea să dictezi regulile lumii, trebuie mai întâi să fii capabil să câștigi războiul pe front, iar Rusia nu a câștigat nimic.
„Acum situația e diferită față de 1945, față de Ialta. Nu suntem chiar în situația din 1945, tancurile nu sunt în toată Europa de Est, Europa Centrală, Federația Rusă nu e la Berlin, Federația Rusă nu are capacitatea nici militară, nici politică, nici economică a Uniunii Sovietice.
Și ca să modelezi lumea, ca să revii la sferă de influență, ca să decizi regulile jocului, cum s-a întâmplat la Ialta în `45, trebuie să câștigi războiul. Breaking News, Federația Rusă încă n-a câștigat niciun război. Adică uitați-vă ce s-a întâmplat în Crimeea, ce s-a întâmplat în Kerci, cu podul Kerci, cu podul Crimeei. Eu acolo cred că, pe lângă componenta militară, care contează foarte mult, izolarea frontului de sud-est și a peninsulei Crimeea, care va dura foarte mult timp de acum încolo, e și o componentă simbolică. Pentru Vladimir Putin, era master king-ul, era acea lovitură de maestru dat în 2014, era capodopera lui geopolitică, revenirea peninsulei Crimeea fără un glonț tras, construirea acelui pod, conexiunea cu Federația Rusă, paralizia comunității internaționale și a Occidentului, care nu au avut nicio reacție la momentul respectiv, aplauzele pe care le-a primit în Federația Rusă s-a simțit ca Petru cel Mare și probabil și-a imaginat ulterior că istoria îl va aminti după 2022 ca un mare țar și așa mai departe.
Simbolistic, pe lângă componenta militară, lovitura încasată astăzi de Vladimir Putin în Crimeea e uriașă. În acest context merge la acest summit”, spune Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan: „Poate fi oportunitatea majoră pentru Putin de a fi fotografiat cu Xi Jinping și Donald Trump”
Deși Kremlinul și-a dorit cu insistență această trilateră ca să forțeze o pace în Ucraina dictată pe termenii săi, analistul politic arată că nici Washingtonul și nici Beijingul nu îi vor face acest joc. Donald Trump pune pe masă armele nucleare și dosarul fierbinte al Iranului, în timp ce China refuză să se bage în negocierile de pace din Europa.
„Cred că Federația Rusă își va dori foarte mult să vorbească despre sfere de influență, despre o nouă arhitectură mondială, globală. Dar nu cred că China își va dori acest lucru și nu cred că Statele Unite. Pentru Statele Unite, mult mai important, Iranul, probabil Putin se va duce și va încerca să-i convingă pe americani că el poate fi un liant și poate fi un factor decisiv pentru a duce Iranul la o anumită înțelegere cu Statele Unite.
Și din nou o să păcălească câțiva emisari americani, dar cam atât. Mai mult nu văd. Da, sigur, poate fi oportunitatea majoră de a fi fotografiat, de a intra în fotografie alături de Xi Jinping și de Donald Trump și asta poate fi o victorie politică a unui lider care e acuzat și pe care, în numele căror există un mandat de arestare pentru crime de război. Să nu uităm Bucea, Irpin, Azov și așa mai departe”, spune Tudor Curtifan.
Ce se întâmplă cu flancul estic: Congresul SUA blochează retragerea militarilor din Europa
Dincolo de spectacolul de la Shenzhen, marea întrebare care apasă asupra noastră este dacă negocierile din culise pot slăbi scutul de apărare al României și Poloniei.
„În aceste zile ar fi trebuit ca acel raport al lui Elbridge Colby să fie pe masa lui Pete Hegseth, care să-l înmâneze președintelui Donald Trump și știu că undeva la începutul lui decembrie ar fi fost așteptată decizia. Dacă discuțiile se prelungesc până spre finalul anului, mă duce cu gândul că probabil acel raport viza o tăiere mai mare decât ar putea susține un congres controlat de democrați”, explică Tudor Curtifan.
Zvonurile difuzate de Bloomberg arată că numărul trupelor americane vizate de retragere s-a prăbușit de la 25.000 la doar 5.000 de militari. Analistul a explicat pragul legal care leagă mâinile Casei Albe.
„Astăzi sunt în Europa, dacă nu mă înșel, e undeva la cel mai mic nivel, 78-79.000 de soldați americani. Prezența americană în Europa e protejată de mai multe legi în Congresul American, iar pragul e undeva la 76.000. Va fi foarte greu de retras 25.000 sau de redislocat. Cred că vom vorbi de o redislocare a unui efectiv puternic din Germania, spre exemplu, către flancul estic. Și apropo flancul estic, mă refer la nordul flancului estic”, precizează Curtifan.
Analistul a ținut să puncteze faptul că parteneriatul strategic cu Statele Unite pe flancul estic este bătut în cuie.
„Polonia are o bază militară permanentă. Polonia și România vor avea o bază militară permanentă. America a primit undă verde, deci clar ne putem gândi la Polonia și nu ne putem gândi la o retragere a forțelor americane din această zonă”, conchide Curtifan.