Agenția Fitch va anunța vineri decizia privind ratingul de țară al României, într-un context marcat de incertitudini politice și fiscale.
Ziua de vineri poate aduce o decizie cu impact major pentru economia României. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă va retrograda ratingul de țară la categoria "junk", pe fondul incertitudinilor politice și fiscale. Economistul Adrian Negrescu a comentat în detaliu subiectul pe pagina sa de Facebook.
Mesajul lui Adrian Negrescu
"Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit.
Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o ,,ploaie de vară’’, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema.
Experții agențiilor de rating se întreabă dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută
Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan.
Pentru experții din agențiile de rating, asta înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar.
În aceste condiții, decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar.
Deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.
Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii.
Datoria publică, un mare semn de întrebare
Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027.
Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu.
Dincolo de criza politică, de indecizia președintelui Dan în a propune un nou candidat la funcția de premier, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă, mai nou, și legea unitară a salarizării din sectorul public.
Dacă este adoptată în forma discutată în massmedia, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creștere trebuie finanțată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating.
Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody’s și S&P privesc cu ,,atenție și îngrijorare’’ la acest potențial derapaj financiar la fel cum percep și discuțiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus și tare, reducerea taxelor.
O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare și ale BNR în a le explica că ,,joaca de-a promisiunile cu iz electoral’’ este doar imagine, poziționare politică și că are șanse mici de a deveni realitate.
Ce urmează? Fitch are câteva variante pe masă
Ce urmează? Fitch are câteva variante pe masă - menținerea ratingului BBB - cu perspectivă negativă, menținerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă și retrogradarea cu perspectivă negativă.
Important de spus că Fitch poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătățirea din primul semestru și calmul de pe piețe.
Și asta în condițiile în care agențiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieșiri masive de capital din țările vizate.
Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S&P sau Moody’s să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie.
Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating.
În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale", a postat Adrian Negrescu pe Facebook.
Cât ne costă interimatul de la Palatul Victoria
Analistul economic Adrian Negrescu, invitat la emisiunea "Totul despre bani", a vorbit despre criza politică în care ne aflăm, fapt care scufundă economia.
El a comparat situația actuală cu un "Ice Age", o epocă de gheață, din care vom ieși foarte greu, având în vedere preocupările politicienilor.
"De mai bine de 2 luni avem un guvern interimar la Palatul Victoria, cu puteri limitate. Cum afectează, acest interimat care pare că nu se mai oprește, economia și viața românilor de zi cu zi?", a întrebat moderatorul Mihai Ciobanu.
"Probabil că această criză politică nu a făcut altceva decât să accentueze acest Ice Age economic, precum i-am spus eu acestei perioade prin care trecem, din punct de vedere investițional. Această epocă de gheață, în care investițiile, salariile, pensiile au înghețat.
Din acest Ice Age economic vom ieși cu dificultate, din moment ce nu avem un guvern capabil să ia niște decizii menite să sprijine, să avantajeze economia românească, să îi ofere, practic, un ajutor, un colac de salvare într-o perioadă extrem de dificilă în care vânzările scad, peste tot, în ramurile economice, în care puterea de cumpărare afectează puternic performanța companiilor", a declarat Adrian Negrescu.
Suntem ca pe Titanic, politicienii cântă, iar economia se scufundă
"Noi suntem ca pe Titanic, în momentul de față. În timp ce noi încercăm fiecare să ne salvăm, de la înecul economic, căutăm tot felul de soluții, ne adaptăm, ne restructurăm activitatea și cheltuielile, ei bine, pe puntea superioară a acestui Titanic românesc, politicienii ne cântă de zor arii electorale, cât de bine ne va fi, ce ar face ei dacă ar fi la putere, dar niciuna dintre aceste arii electorale nu devine realitate, pentru că pare că totul este un spectacol cu iz de telenovelă politică, la care noi asistăm, dar nu ne schimbă cu nimic din perspectivele economice în perioada următoare.
Nu cred că vom avea, în curând, un guvern la Palatul Victoria care să ia decizii economice, să emită ordonanțe, să vină cu niște politici publice. Știți de ce? Dacă vă uitați la ceea ce discută politicienii acum, veți vedea că niciuna dintre contrele de pe scena politică nu are legătură cu economia, ci cu funcțiile și cine să conducă țara. Discuțiile economice lipsesc cu desăvârșire din preocupările acestor politicieni, inconștienți unii dintre ei, incapabili să înțeleagă că stabilitatea asta guvernamentală este esențială pentru a ne menține ratingurile de țară, pentru a atrage investitorii străini și a-i încuraja pe cei autohtoni să facă lanțuri de business și să creeze locuri de muncă, să mărească salariile și să contribuie la bunăstarea noastră, a tuturor", a mai spus Adrian Negrescu.
Ce ar face Adrian Negrescu pentru a salva economia României, dacă ar fi numit premier
"În primul rând, eu m-aș duce pe topul principal al contribuitorilor la bugetul de stat și i-aș lua pe primii cinci. I-aș chema la Palatul Victoria să stau de vorbă cu ei și acolo veți vedea că sunt firme din sectorul energiei, firme din sectorul tutunului, firme din domenii diverse care contribuie cu zeci de miliarde de lei în momentul de față la bugetul de stat. I-aș întreba în primul rând pe ei ce e de făcut pentru a reporni economia, pentru a reporni consumul, pentru a reporni activitatea multor sectoare acolo unde vedem această încetinire economică.
"M-aș uita în primul rând la cauzele situații în care ne aflăm"
Pe de altă parte, cred că m-aș uita în primul rând la cauzele situații în care ne aflăm. Principala cauză o reprezintă scumpirea utilităților: energie, gaze, carburanți, apă. Din punctul meu de vedere, acolo trebuie intervenit pe cale administrativă pentru că cel puțin în sectorul energiei electrice și al gazelor noi ne producem mare parte din consum cu firme de stat românești, nu cu firme private. Cred că viitorul guvern, viitorul ministru al Economiei, ar trebui să se ducă la companiile respective să vadă dacă într-adevăr în politica lor de preț nu există niște anomalii care generează aceste scumpiri în lanț.
Îmi aduc minte de scumpirea de peste 60% a prețului energiei, practicată de Hidroelectrica anul trecut, care a dat peste cap inflația din România și a dus ca toți ceilalți să scumpească prețul energiei de la o zi la alta. Altfel spus, să vedem cum putem să producem mai ieftin energie și gaze în așa fel încât firmele românești, populația, să aibă acces la niște utilități mai ieftine. De acolo pleacă totul, de la bazele producției.
"Trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție și în zona taxelor pe muncă"
Pe de altă parte, cred că trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție și în zona taxelor pe muncă pentru că în momentul de față mai mult de jumătate din salariul pe care noi îl câștigăm se duce sub formă de taxe și impozite către statul român, incluzând aici și TVA-ul, și accizele pe care le plătim la produsele achiziționate zi de zi.
Cred că trebuie udneva să găsim o soluție ca măcar veniturile mici să beneficieze de niște compensări, de niște scutiri de taxe sau să încercăm măcar să ajutăm familiile cu copii, cele care din punctul meu de vedere în momentul de față sunt cele mai afectate de inflație și de scăderea asta a economiei.
În orizontul următorilor 7 ani vor ieși la pensie aproximativ 1,3 milioane de oameni. "Va fi o bombă socială"
Trebuie să găsim soluții ca familiile cu 1-2-3 copii - nu doar cele care au mai mult de 3 copii - să primească un ajutor din punct de vedere fiscal, măcar să le deducem o parte din cheltuielile pe care le fac cu grădinița, cu cumpărăturile absolut necesare, cu școala, cu absolut tot ceea ce ține de viața de zi cu zi, în așa fel încât să le facem curaj românilor să dea naștere unor copii.
Gândiți-vă că în orizontul următorilor 7 ani vor ieși la pensie aproximativ 1,3 milioane de oameni. Va fi o bombă socială. Noi dacă nu încercăm să creștem natalitatea s-ar putea ca peste 10-15 ani de acum încolo, cum ne spunea și INS acum două zile, să nu mai aibă cine să muncească în România", a declarat Adrian Negrescu.