Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă a explicat că, deși plafonarea marjelor comerciale la carburanți din România pare o măsură de protecție pentru români, în practică poate declanșa efecte contrare.
Reducerea ofertei de carburant şi creşterea riscului de penurie, avertizează Chisăliță
"Într-un moment în care piaţa energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanţi în România pare, la prima vedere, o măsură de protecţie pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanşează sunt mult mai complexe - şi, în anumite condiţii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei şi creşterea riscului de penurie", a explicat Chisăliţă într-o analiză.
Conform acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferenţa brută dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare. În România, marja brută tipică în 2025 este de circa 0,10 - 0,70 lei/litru (1% - 7% din preţul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 - 30 bani pe litru.
Ce ar însemna diminuarea marjei la 50% pentru companii
Prin urmare, aplicând scenariul propus de autorităţi, scăderea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar scădea profitul companiilor, ci l-ar transforma în pierdere.
"Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piaţă funcţionează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanţilor: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecţionată rapid între ţări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă ţară 0,10 - 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România", arată preşedintele AEI.
Exemplu cu plafonarea prețurilor la carburant din Ungaria
Acesta a oferit ca exemplu plafonarea preţurilor din Ungaria (2021-2022) şi Franţa (2022-2023), care a forţat reduceri de preţ şi a menţinut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinaţie de marje mici, costuri în creştere şi presiune publică asupra preţurilor, Spania (2022) cu subvenţii pentru consumatori şi Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze şi să o limiteze indirect prin presiune şi reglementare.
Prin urmare, plafonarea marjelor la carburanţi sub diferite forme a adus penurie, susţine Chisăliţă. De asemenea, el explică faptul că imediat după plafonare un importator nu "abandonează" piaţa peste noapte.
"El face trei lucruri: reduce volumele şi aduce doar strictul necesar, elimină riscul şi nu mai face importuri speculative şi selectează piaţa prin prioritizarea ţărilor mai profitabile. Drept urmare, oferta nu dispare imediat dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni", precizează specialistul în energie.
Chisăliță spune că România depinde de importurile de motorină
Dacă importurile scad cu 10-20% şi cererea rămâne constantă atunci apare tensiune în lanţul de aprovizionare, diferenţe regionale şi lipsuri temporare.
"Intervenţia statului prin plafonarea adaosului nu face decât să aducă o amânare a plăţii preţului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie. Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor şi limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ţine combustibilul în ţară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurenţa şi creşte dependenţa de jucătorii mari", este de părere Chisăliţă.
În opinia lui Dumitru Chisăliță, plafonarea marjelor nu produce un colaps imediat, ci produce eroziunea lentă a ofertei. "Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piaţă mai rigidă şi dependenţă de câţiva actori. Iar în condiţii de stres global, această fragilitate va deveni criză", şi-a încheiat Chisăliţă analiza.
Scrisoare deschisă către Guvernul României privind forma actuală a OUG - situație de criză pe piața carburanților
Astfel, într-o Scrisoare deschisă către Guvernul României, AEI cere să nu se adopte Ordonanţa de Urgenţă privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză în forma prezentată.
Amintim că Executivul va adopta, marţi, o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize.