DCNews › Cultura › A murit Stela Neagu, soția scriitorului Fănuș Neagu, la vârsta de 92 de ani

A murit Stela Neagu, soția scriitorului Fănuș Neagu, la vârsta de 92 de ani

Stela Neagu, soția lui Fănuș Neagu. Sursa foto: Anita Neagu, Facebook

Stela Neagu, soția scriitorului și academicianului Fănuș Neagu, a murit duminică, 27 septembrie, la vârsta de 92 de ani.

Stela Neagu, soția scriitorului Fănuș Neagu, a murit, duminică, la vârsta de 92 de ani. Anita Neagu a anunțat, pe rețelele de socializare, trecerea mamei sale la cele veșnice.

Despre Stela Neagu, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, a spus că „a fost soția lui Fănuș Neagu în egală măsură în care Fănuș a fost soțul Stelei”.

„Au auzit împreună când 'Îngerul a strigat', au împărțit atâtea decenii 'O corabie spre Bethleem', au văzut călcându-le casa și străzile naturii umane frumoșii nebuni ai marilor orașe. A stat pe 'Scaunul singurătății' 15 ani după moartea lui Fănuș Neagu, iar acum îl însoțește 'Dincolo de nisipuri'”, a transmis Ionuț Vulpescu, într-o postare pe Facebook.

„Stela Neagu avea o energie din alte timpuri și o poftă de viață care ținea de fapt de literatură”

„Una din cărțile celebre ale lui Fănuș a fost 'Cartea cu prieteni'. Când intrai în casa lor din altă lume de pe strada Ion Mincu, deloc întâmplător situată peste drum de restaurantul Doina, deschideai, de fapt, această Carte. A prieteniei, a valorilor, a umorului, a timpului care stă în loc. Am avut privilegiul unor ore fantastice în această casă. Stela Neagu avea o energie din alte timpuri și o poftă de viață care ținea de fapt de literatură. A rămas mai de stânga ca stânga însăși. Cu dispariția ei, cea mai bună generație postbelică, generația ‘60, își pierde dintre ultimii martori deopotrivă lucizi și idealiști până la capăt. Transmit Anitei și lui Cornel compasiunea mea, atâta câtă poate încăpea ea în cuvinte. Dumnezeu să o ierte și să o odihnească!”, a mai scris Ionuț Vulpescu, pe rețelele de socializare.

Stela, Anita și Fănuș Neagu, fotografie din arhiva Gheorghe Tomozei, oferită de scriitoarea Cleopatra Lorințiu - Sursa foto: Ionuț Vulpescu, Facebook

„O personalitate extrem de puternică, tonică, bine dispusă, amuzantă, zâmbitoare, cu opinii formate dintr-o experiență de viață extraordinară”, a descris-o și secretarul de stat Luca Niculescu.

Fănuș Neag, scriitor, dramaturg și academician român

Fănuș Neagu a fost scriitor, scenarist, dramaturg, comentator sportiv și academician român. S-a născut la 5 aprilie 1932, în localitatea brăileană Grădiștea de Sus, într-o familie de țărani. Numele său real era Ștefan Neagu. A murit la 24 mai 2011, la București.

A urmat liceul militar la Iași, începând din 1944, continuându-și studiile la Câmpulung Muscel și absolvind tot la Iași, în 1948. În 1951 a absolvit Școala Pedagogică nr. 2 din București și s-a înscris la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. În 1953 a fost profesor suplinitor de limba și literatura română în comuna Largu, raionul Făurei, iar între 1954 și 1956 a fost redactor la Scânteia Tineretului. În 1954 s-a înscris la Facultatea de Filologie din București, însă a renunțat la studii în 1957.

Debutul său literar a avut loc în 1954, în revista Tânărul Scriitor, cu nuvela „Dușman cu lumea”. Debutul editorial s-a produs în 1959, cu volumul de povestiri și nuvele „Ningea în Bărăgan”. Au urmat volumele „Somnul de la amiază” (1960), „Dincolo de nisipuri” (1962) și „Cantonul părăsit” (1964).

În 1968 a publicat primul său roman, „Îngerul a strigat”, urmat de „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” (1976), volumul de nuvele „Insomnii de mătase” (1981), „Pierdut în Balcania” (1982) și romanul „Scaunul singurătății” (1988). În 2004 a apărut romanul „Asfințit de Europă, Răsărit de Asie”, precum și volumul de publicistică „Jurnal cu fața ascunsă”.

Fănuș Neagu a fost redactor la revistele „Luceafărul” și „Amfiteatru” și a publicat cronici sportive în România literară. O parte dintre acestea au fost reunite în volumele „Cronici de carnaval” (1972) și „Cronici afurisite” (1977). A scris și teatru, printre piesele sale numărându-se „Echipa de zgomote” (1970), „Apostolii” (1973), în colaborare cu Vintilă Ornaru, și „Scoica de lemn” (1978).

A contribuit și la cinematografie, scriind scenarii pentru filme precum „Terente - regele bălților”, „Casa din vis”, „Sosesc păsările călătoare”, „Lișca”, „Punga cu libelule” și „Cantonul părăsit”. În 1976 a scris scenariul și a jucat în filmul „Casa de la Miezul Nopții”, regizat de Gheorghe Vitanidis. În 1993 a apărut ca actor în filmul „Crucea de piatră”, regizat de Andrei Blaier.

Între 1993 și 1996, Fănuș Neagu a fost director al Teatrului Național din București. A condus săptămânalul „Țara” și cotidianul „Cronica Română”. În 2001 a devenit membru titular al Academiei Române, potrivit cinemagia.

Citește mai multe din Cultura
Citește mai multe din Cultura