Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa creşte la 21.153 de euro în 2026, în timp ce România înregistrează 11.283 de euro şi coboară de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european. Christian Năsulea, profesorul de economie mondială, a explicat aceste date, în exclusivitate pentru DCNews.
Potrivit unei cercetări recente, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa creşte la peste 21.000 de euro în 2026. În România, se înregistrează o valoare de peste 11.000 de euro, țara noastră coborând de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european.
De asemenea, puterea de cumpărare în București este de peste două ori mai mare decât media naţională, existând și o diferenţă considerabilă între cel mai puternic şi cel mai slab judeţ din România - Bucureşti: 22.941 euro şi Giurgiu: 5.816 euro, potrivit studiului.
Și alte capitale sunt în această situație, mai puțin Berlinul și Bruxelles-ul, care se situează sub media națională.
Christian Năsulea: Ar trebui să ne uităm la această putere de cumpărare ajustată la prețuri
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a explicat, în exclusivitate pentru DCNews, cum ar trebui să privim aceste date, punctând că "ar trebui să ne uităm la această putere de cumpărare ajustată la prețuri".
"Aici este o problemă. În general, economiștii sunt de acord cu faptul că, atunci când vorbim de puterea de cumpărare, ar trebui să ne uităm la această putere de cumpărare ajustată la prețuri, pentru că prețurile, în ciuda faptului că lucrurile s-au tot scumpit la noi, s-au tot scumpit peste tot, sunt mai mici în continuare în România. Și atunci, lucrurile nu se simt chiar așa cum arată cifrele de la valoare nominală, când vine vorba de consumatori", a punctat Christian Năsulea pentru DCNews.
"Diferență uriașă între marile centre urbane și rurale"
Disparitatea uriașă dintre marile orașe și mediul rural din România este adâncită de deciziile greșite ale politicienilor, care mizează pe redistribuire în loc să investească în "factori care să le permită să funcționeze eficient", avertizează economistul Christian Năsulea.
Acesta a subliniat că abordarea din politica românească necesită o schimbare radicală de viziune pentru a genera rezultate bune.
"A doua chestiune este că problema foarte mare pe care o avem în România, ca și în alte țări, este, într-adevăr, această diferență uriașă între marile centre urbane și rurale.
Și aici este, de fapt, o chestiune unde, din păcate, soluțiile care sunt luate în considerare de politicieni, de obicei, sunt ori complet greșite, ori au șanse foarte, foarte mici de a funcționa eficient, pentru că aceștia se uită, în general, la soluții care se bazează pe redistribuire, în loc să se uite la chestiuni care să multiplice sau să îmbunătățească randamentul. Practic, eficiența desfășurării unei activități economice în zone care sunt, în esență, sărace, pentru că nu au cum să își vândă producția eficient, nu au drumuri și nu au infrastructură, nu au factori care să le permită să funcționeze eficient, așa cum se întâmplă în țări unde, deși există o disparitate naturală între urban și rural, avem rural bogat, în Elveția, de exemplu.
În unele dintre țările nordice, lucrul acesta se întâmplă pentru că aceste țări au avut grijă să aibă infrastructură și oamenii care au ales să locuiască în afara marilor orașe. Și, atunci, există niște chestiuni care ar trebui să fie abordate foarte diferit în politica românească, dacă vrem să avem rezultate mai bune", a mai spus Christian Năsulea.
Ce mai arată studiul
Potrivit cercetării date miercuri publicităţii, diferenţele dintre cele 42 de ţări analizate în studiul "NIQ Purchasing Power Europe 2026" rămân semnificative.
Astfel, locuitorii din Liechtenstein, Elveţia şi Islanda dispun de venituri disponibile considerabil mai mari decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai redusă în Ucraina, Kosovo şi Moldova. În plus, cele mai recente date evidenţiază mai multe schimbări în clasamentul european al puterii de cumpărare.
În total, europenii vor dispune de o putere de cumpărare de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026, arată studiul. Acest buget poate fi utilizat pentru locuinţă, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private şi activităţi recreative, scrie Agerpres. Raportat la populaţie, aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare de 21.153 euro pe locuitor.
Comparativ cu valoarea revizuită a anului precedent, aceasta reprezintă o creştere nominală de 4,4%. Cu toate acestea, nivelul venitului disponibil pentru consum şi economii continuă să varieze considerabil între ţările europene.
La fel ca în anii precedenţi, Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul european al puterii de cumpărare în 2026. Locuitorii ţării beneficiază de o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor, echivalentul a 3,7 ori media europeană. Elveţia şi Islanda ocupă poziţiile a doua şi a treia. În timp ce rezidenţii Elveţiei dispun de 54.730 euro pe cap de locuitor, aproximativ 2,6 ori media europeană, locuitorii Islandei au la dispoziţie 44.692 euro pe cap de locuitor. Astfel, puterea de cumpărare din Islanda depăşeşte de peste două ori media europeană.
Norvegia, cea mai mare schimbare
Toate celelalte ţări din Top 10 înregistrează, de asemenea, un nivel al puterii de cumpărare semnificativ peste media europeană. Cea mai mare schimbare faţă de anul precedent este consemnată de Norvegia, care urcă de pe locul 10 pe locul 5, cu o putere de cumpărare de 35.947 euro pe cap de locuitor în 2026. În plus, Islanda şi Luxemburg îşi schimbă poziţiile, ocupând acum locurile 3 şi 4.
Schimbări ale clasamentului sunt vizibile şi în afara Top 10. Ungaria urcă de pe locul 30 pe locul 27, atingând un nivel al puterii de cumpărare de 15.105 euro pe locuitor. Republica Cehă câştigă două poziţii şi ocupă acum locul 21, cu 17.785 euro pe cap de locuitor.
În total, 17 dintre cele 42 de ţări analizate se situează peste media europeană, în timp ce 25 rămân sub aceasta. Ucraina continuă să ocupe ultima poziţie, cu o putere de cumpărare de numai 3.456 euro pe locuitor, aproximativ 16% din media europeană.
"Puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze"
"Cu o creştere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Se remarcă faptul că numeroase pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală. În acelaşi timp, pieţele mature din Europa de Vest rămân printre cele mai importante pieţe de consum din Europa datorită nivelului ridicat al puterii de cumpărare şi dimensiunii lor. Deşi diferenţele de putere de cumpărare dintre ţările europene se reduc treptat, potenţialul pieţelor continuă să varieze semnificativ pe continent", declară Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, potrivit Agerpres.
Capitala României, putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât media naţională
În multe ţări europene, puterea de cumpărare continuă să fie concentrată în regiunile capitalelor. Acest lucru este deosebit de evident în România: în timp ce puterea medie de cumpărare la nivel naţional este de 11.283 euro pe cap de locuitor, locuitorii regiunii Bucureşti beneficiază de o medie de 22.941 euro. Astfel, puterea de cumpărare în capitală este de peste două ori mai mare decât media naţională.
Şi alte regiuni capitale înregistrează valori peste medie. De exemplu, Paris depăşeşte media naţională a Franţei cu aproximativ 80%, având o putere de cumpărare de 46.366 euro pe locuitor, în timp ce venitul disponibil din Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta şi Lisabona este cu cel puţin 25% peste media naţională a fiecărei ţări.
Berlinul, putere de cumpărare cu peste 1.000 euro sub media Germaniei
Totuşi, acest model nu se aplică tuturor capitalelor europene. În Berlin, puterea de cumpărare de 30.178 euro pe locuitor este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei de 31.193 euro. Diferenţa este şi mai pronunţată în Bruxelles, unde puterea de cumpărare se situează cu aproximativ 10% sub media naţională.
Analizând volumul total al puterii de cumpărare, se remarcă unele dintre cele mai mari regiuni metropolitane europene. Regiunea franceză Île-de-France înregistrează un volum al puterii de cumpărare de aproximativ 396 miliarde de euro, urmată de Lombardia cu 272 miliarde de euro şi regiunea metropolitană Istanbul cu 227 miliarde de euro.
Aceste trei regiuni reprezintă profiluri diferite de piaţă. În timp ce Île-de-France şi Lombardia combină populaţii numeroase cu o putere de cumpărare de peste 25.000 euro pe cap de locuitor, Istanbul atinge un potenţial similar datorită dimensiunii sale, în ciuda unei puteri de cumpărare de 14.411 euro pe cap de locuitor.
Diferenţa dintre cel mai puternic şi cel mai slab judeţ din România, considerabilă
Cu o putere de cumpărare de 22.941 euro pe cap de locuitor, Bucureştiul rămâne de departe cel mai puternic din România. Capitala depăşeşte media europeană, înregistrând un indice european de 108,5. De asemenea, Bucureştiul atinge un indice naţional de 203,3, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare este de peste două ori mai mare decât media României.
Numai primele nouă judeţe din clasament înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media naţională. Judeţul Alba, aflat pe locul 10, se situează deja uşor sub reperul naţional, cu un indice naţional de 99,3.
Diferenţa dintre cel mai puternic şi cel mai slab judeţ este considerabilă: Bucureşti: 22.941 euro şi Giurgiu: 5.816 euro, Astfel, diferenţa se ridică la aproximativ 17.100 euro pe locuitor. Locuitorii Bucureştiului beneficiază de aproape patru ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului aflat pe ultimul loc în clasament.
Studiul "NIQ Purchasing Power Europe 2026" este disponibil pentru 42 de ţări europene, la niveluri regionale detaliate, cum ar fi municipii şi coduri poştale, împreună cu date despre populaţie şi gospodării, precum şi hărţi digitale.
Ce este puterea de cumpărare
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor obligatorii şi include, de asemenea, beneficiile acordate de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană şi pe an, în euro şi ca indice.
Puterea de cumpărare NIQ se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflaţie. Calculele sunt realizate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile acordate de stat, precum şi a prognozelor economice furnizate de institute de cercetare economică.
Consumatorii utilizează puterea lor de cumpărare pentru a acoperi cheltuieli precum cele pentru alimente, locuinţă, servicii, energie, pensii private şi asigurări, dar şi alte categorii de cheltuieli, precum vacanţele, mobilitatea şi achiziţiile de bunuri de consum.
