Rezistenţa la antibiotice, o problemă majoră de sănătate publică

Alexandru Ichim / 19 noi 2019 / 05:00 Salveaza PDF Comentarii

România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul total de antibiotice şi consumul de antibiotice fără prescriptive, susține Societatea Română de Microbiologie.

Situaţia rezistenţei bacteriene şi a consumului de antibiotice în anul 2018

 

România se menţine pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, ocupând locul al 5-lea, cu o uşoară creştere de 3% a consumului. În ceea ce priveşte proporţia antibioticelor obţinute fără prescripţie medicală (15%), România se menţine pe locul al 2-lea. Este îngrijorătoare scăderea proporţiei adulţilor care s-au informat referitor la utilizarea corectă a antibioticelor, doar 14% faţă de 33% media UE, se arată într-un comunicat de presă al Societății Române de Microbiologie.

De asemenea sunt în continuare probleme privind structura consumului de antibiotice, deoarece anumite clase de antibiotice (fluorochinolone, cefalosporine, carbapeneme) care favorizează emergenţa multirezistenţei bacteriilor şi a infecţiilor cu Clostridioides difficile sunt utilizate in exces.

În ceea ce priveşte rezistenţa bacteriilor implicate în producerea infecţiilor invazive şi care sunt raportate anual către ECDC, se constată în general reduceri nesemnificative ale nivelurilor de rezistenţă sau uşoare creşteri, ceea ce nu modifică situaţia din anul precedent. Bacterii implicate adesea în producerea infecţiilor asociate asistenţei medicale (Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa), rămân cu nivele foarte ridicate de rezistenţă ceea ce ne plasează în continuare pe primele locuri din UE, alături de alte ţări din sudul continentului, în care se remarcă de asemenea consumuri mari de antibiotice (Grecia, Italia, Cipru). Evoluţia favorabilă de scădere a nivelurilor de rezistenţă se înregistrează în schimb la Escherichia coli si Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA), care sunt adesea implicaţi în producerea infecţiilor comunitare.

Săptămâna Mondială a Conştientizării asupra Antibioticelor

 

În perioada 18-24 noiembrie 2019 este marcată Săptămâna Mondială a Conştientizării asupra Antibioticelor, o acţiune desfăşurată la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Mesajul OMS pentru 2019 se referă la abordarea "One Health" care integrează programele şi activităţile din domeniul sănătăţii umane, veterinare şi de mediu care să reducă şi să prevină răspândirea rezistenţei la antibiotice şi care afectează activităţile umane la nivel global.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa felicită România pentru efortul pe care îl desfăşoară în lupta împotriva rezistenţă la antibiotice şi pentru concentrarea pe abordarea OMS - One Health. Cu toate acestea, mai sunt încă multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte, de exemplu, supravegherea sau prevenirea şi controlul infecţiilor", a declarat Dr. Karin Waefler - Biroul Regional OMS pentru Europa.

Principalele mesaje ale OMS sunt:

 

- Ce înseamnă conceptul One Health? Când medicii din sectorul uman şi cel veterinar lucrează împreună pentru a opri utilizarea incorectă a antibioticelor la oameni, la animale şi răspândirea lor în mediu, precum şi pentru limitarea răspândirii bacteriilor multirezistente.

- Unele antibiotice utilizate la tratarea infecţiilor la animale sunt aceleaşi folosite şi pentru oameni.

- 60% din bolile umane sunt produse de microorganisme prezente şi la animale.

- Sănătatea umană, animală şi a mediului înseamnă sănătate pentru toţi.

- Dacă ai o răceală sau gripă, stai izolat acasă, tratează-te şi odihneşte-te!

- Antibioticele nu au niciun efect în cazul infecţiilor virale cum sunt răcelile banale sau cum este gripa.

- Întreabă medicul tău de familie când vrei să foloseşti antibiotice!

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24