Cazul a fost publicat săptămâna trecută în Irish Medical Journal pentru a servi ca exemplu, păstrând anonimă identitatea femeii. Pacienta și-a făcut o radiografie la Spitalul Universitar St. Vincent din Dublin, unde au fost observate obiectele străine din corpul ei. Medicii au decis inițial să aștepte, în speranța că va elimina pe cale naturală bateriile din corp, însă femeia a reușit să facă asta doar cu cinci dintre ele.
Ulterior, chirurgii i-au îndepărtat cu succes 46 de baterii din stomac, patru rămânând blocate în colon. Apoi, doctorii i-au scos bateriile din rect, cantitatea totală ingerată ajungând la 55. În timp ce incidentul a inspirat cu siguranță o nedumerire curioasă, raportul le-a reamintit cititorilor că ingerarea bateriilor este o metodă serioasă, deși „neobișnuită”, de autovătămare.
Cum reuşesc înghiţitorii de săbii să nu se rănească
Înghiţirea alimentelor implică o serie de contracţii musculare, atât voluntare, cât şi involuntare. Dar ştiai că înghiţirea unei sabii nu necesită înghiţire efectivă? Dimpotrivă, este nevoie de o stare de relaxare deliberată a tractului gastro-intestinal superior. În primul rând, cel care recurge la asemenea gest trebuie să îşi încline capul spre înapoi şi să îşi extindă gâtul, pentru a alinia gura cu esofagul şi pentru a îndrepta faringele. Relaxându-şi gâtul, omul aliniază sabia pe calea tractului gastro-intestinal şi împinge lama în şi prin gură, faringe, sfincterul esofagian superior şi apoi în esofag. Pe măsură ce sabia îşi face loc prin tractul gastro-intestinal, îndreaptă curbele esofagului şi, uneori, dacă se foloseşte o sabie deosebit de lungă, trece după sfincterul esofagian inferior şi în stomac, scrie Washington Post.
Românii, amatori de "delicatese" ascuţite
Un sucevean a înghiţit piuneze, agrafe, un cui şi o brăţară. O balama de uşă a scăpat mâncată doar pe jumătate. Medicii gastroenterologi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava au extras de urgenţă din stomacul bărbatului obiectele înghiţite, prin endoscopie digestivă superioadă, acesta putând suferi complicaţii severe dacă nu ar fi ajuns la timp la spital. "Nu este primul caz de acest fel, dar este primul caz în care s-au extras atât de multe obiecte: trei piuneze, un cui, două agrafe, o parte dintr-o balama de uşă, o brăţară, o monedă, o bucăţică de metal, partea care conţinea mercur, din fericire intactă, a unui termometru de cameră. Intervenţia a durat trei ore", a declaratpentru presă, cu ceva timp în urmă, medicul Dan Teodorovici, purtător de cuvânt la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava.
Extracția endoscopică a corpilor străini
La adulți, cea mai frecventă cauză de obstrucție esofagiană este reprezentată de impactarea unui bolus alimentar (de obicei carne) în amonte de o strictură esofagiană preexistentă. Ingestia unor corpi străini este rară în cazul adulților, comparativ cu incidența la copii. Când vorbim, totuși despre ingestie de corpi străini la adulți, această patologie este mai frecventă la persoanele vârstnice, persoanele cu afecțiuni psihiatrice subiacente sau cu intoxicație acută cu alcool, la deținuți, dar și în scopul traficului de droguri. În 95% din cazuri, ingestia de corpi stăini este accidentală și implică resturi alimentare (de exemplu oase de pește sau oase de pui). Există însă și posibilitatea ingestiei de corpi străini non-alimentari (bile, plastic, obiecte tăietoare, etc). În 80-90% din cazuri, această ingestie se rezolvă spontan, 10-20% din cazuri necesitând intervenție endoscopică de extracție și <1% din cazuri, intervenție chirurgicală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
