Cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Romani, Palatul Europei din Strasbourg găzduiește cea de-a șaptea Conferință Internațională cu tema „Protejarea limbii romani” (Safeguarding Romani Language), un eveniment de referință organizat de Institutul European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC), în parteneriat cu Divizia pentru Roma și Călători a Consiliului Europei.
Evenimentul reunește experți lingviști, educatori, decidenți politici și creatori culturali pentru a dezbate statutul, provocările și viitorul digital al uneia dintre cele mai importante limbi transnaționale din Europa.
Limba romani, parte a patrimoniului cultural european
Pentru cea mai mare minoritate transnațională din Europa, estimată la 10-12 milioane de persoane pe continent și 12-16 milioane la nivel global -, limba romani reprezintă piatra de temelie a identității, a memoriei istorice și a continuității culturale. Originară din nord-vestul Indiei, limba a călătorit de-a lungul a peste o mie de mileniu prin Persia, Armenia și lumea bizantină până în toate colțurile Europei.
Totuși, un aspect important și puțin cunoscut în întreaga lume este că limba romani a supraviețuit secolelor de sclavie, persecuții, asimilare forțată și genocidului din cel de-al Doilea Război Mondial (Samudaripen) fără să aibă un stat propriu, armată sau, pentru o mare parte din istorie, un sistem de scriere standardizat. Ea este principalul vehicul al conceptului de Rromanipen (ansamblul valorilor, tradițiilor orale și normelor culturale rome) și reprezintă un element esențial al patrimoniului cultural imaterial european, potrivit unui document de poziție cu recomandări de politici publice intitulat „Safeguarding and Protecting the Romani Language: Identity, Education, Harmonisation and Digital Future” (Protejarea și salvgardarea limbii romani: Identitate, Educație, Armonizare și Viitor Digital), publicat în anul 2026 de Institutul European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC) în cadrul proiectului ERIACNET4EU.
Experții subliniază, de asemenea, o nuanță esențială: identitatea romă și limba romani sunt strâns legate, dar nu sunt categorii identice. Mulți romi, afectați de traume istorice și politici de asimilare, nu mai vorbesc limba, dar își păstrează pe deplin identitatea. Prin urmare, limba trebuie promovată ca un patrimoniu comun deschis tuturor celor care doresc să o învețe, și niciodată ca un „test de autenticitate” sau de excludere.
Aceste teme au fost abordate și dezbătute, astăzi, în cadrul conferinței internaționale găzduite la Palatul Europei.
Limba romani, o limbă fără teritoriu, dar cu o moștenire europeană
Pap Ndiaye, ambasador și reprezentant permanent al Franței pe lângă Consiliul Europei, a deschis conferința cu un mesaj foarte important. Acesta a subliniat importanța dublei dimensiuni a protejării limbii romani: combaterea discriminării cu care se confruntă comunitățile rome și recunoașterea contribuției lor culturale la patrimoniul european. El a evidențiat, totodată, particularitatea limbii romani, care nu este asociată unui anumit teritoriu, și a făcut o paralelă cu limba idiș.
„Este un lucru excelent faptul că are loc această conferință. Cred că există două aspecte distincte în discuțiile pe care le purtăm în cadrul Consiliului Europei pe această temă.
Primul privește situația socială a populației rome - folosesc acest termen într-un sens foarte general - în diferitele state membre ale Consiliului Europei. Comunitățile rome sunt supuse unor forme grave de discriminare: accesul la serviciile de sănătate, la educație și la locuințe este extrem de dificil. Cu siguranță, în Franța, dacă analizăm activitatea Comisiei Naționale Consultative pentru Drepturile Omului (CNCDH), observăm că populațiile rome sunt victime ale stereotipurilor și ale comentariilor rasiste, lucruri care sunt adesea exprimate cu foarte multă lejeritate, fără ca cineva să le conteste. Trebuie să ne mobilizăm în această privință, deoarece situația este inacceptabilă și este nevoie de o mobilizare politică.
Al doilea aspect se referă la culturile rome. Cred că tocmai aici intervine importanța limbii. Nu este vorba doar despre combaterea discriminării, ci și despre modul în care putem evidenția contribuțiile culturale, contribuțiile remarcabile ale culturii rome la patrimoniul Europei în ansamblu.
Limba romani este foarte importantă pentru Europa și pentru Franța, inclusiv dacă privim diversitatea dialectelor sale. În Franța, știm că limba franceză este limba oficială și că am întâmpinat adesea dificultăți în ceea ce privește limbile regionale, respectiv orice alte limbi în afara limbii franceze. Totuși, consider că lucrurile au evoluat în ultimii 30 de ani.
Dacă ne uităm la un raport din anii 1990, observăm că limba romani a fost recunoscută drept o limbă fără teritoriu propriu, asemenea altor limbi minoritare care nu sunt asociate unui anumit teritoriu. Este o situație asemănătoare celei a limbii idiș, o altă limbă vorbită de comunități din culturi diferite, care a fost influențată, la rândul ei, de numeroase alte limbi.
Din nefericire, în cazul limbii idiș, aceasta a fost aproape exterminată odată cu genocidul populației evreiești din Europa. Genocidul din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a vizat și populațiile rome, astfel încât, într-un anumit sens, destinul limbii romani are trăsături comune cu ceea ce s-a întâmplat cu limba idiș.
Ar fi benefic pentru Europa să își valorizeze patrimoniul cultural. Mă gândesc și la literatură, la muzică, dar și la faptul că aceasta este o modalitate prin care populațiile rome își pot afirma mai puternic prezența și își pot evidenția contribuția de neînlocuit la cultura europeană. Este, de asemenea, o modalitate de a le reda demnitatea, un aspect de o importanță fundamentală. Cred că, dacă promovăm și recunoaștem această limbă, recunoaștem, în același timp, demnitatea acestor comunități. Este și un lucru care le permite să combată mai eficient stigmatizarea și discriminarea despre care am vorbit anterior. Din toate aceste motive, consider că discuția despre limba romani este de o importanță majoră la nivel european. Acesta este și motivul pentru care organizarea unei conferințe internaționale este atât de importantă”, a spus el.
Protejarea limbii romani
Hallvard Gorseth, director al Direcției pentru Egalitate și Demnitate, Consiliul Europei, a evidențiat rolul limbii romani în păstrarea cunoștințelor și a experiențelor transmise de la o generație la alta. El a subliniat că protejarea limbii reprezintă nu doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și o chestiune de demnitate, egalitate și recunoaștere.
„Aș dori să le mulțumesc ERIAC și directoarei sale, Anna Mirga, pentru organizarea în comun a acestei conferințe. Scopul nostru este să analizăm modul în care limba romani poate continua să se dezvolte ca limbă vie, vorbită acasă, învățată la școală, prezentă în viața culturală și utilizată în lumea digitală.
Limba romani transmite povești, cunoștințe și experiențe de-a lungul generațiilor. Pentru numeroși membri ai comunității rome, aceasta se află în centrul identității și al sentimentului de apartenență. Prin urmare, protejarea și promovarea limbii înseamnă nu doar conservarea patrimoniului cultural, ci și apărarea demnității și a egalității. Înseamnă recunoașterea vorbitorilor de limba romani și a locului pe care aceștia îl ocupă în viața culturală și lingvistică a Europei.
Această recunoaștere trebuie să se traducă în oportunități concrete de a învăța limba, de a o utiliza și de a o transmite mai departe”, a spus Hallvard Gorseth.
În continuare, Georgios Stamatis, raportor general al APCE pentru problemele romilor și ale nomazilor, a vorbit despre importanța limbii romani în păstrarea legăturii comunității cu propriul trecut, alături de istorie, tradiții și religie. Acesta a atras atenția și asupra provocărilor din mediul digital și asupra necesității de a combate segregarea școlară, discriminarea și sărăcia care afectează comunitățile rome.
„Există doi piloni esențiali atunci când vorbim despre protejarea limbii romani. Primul este Consiliul Europei, iar cel de-al doilea este ERIAC. Fără toate aceste proiecte care încearcă să protejeze limba și să încurajeze oamenii, atât romi, cât și neromi, să accepte realitatea, nu putem face progrese. Și care este această realitate? Pentru a ne reconecta cu trecutul, avem patru elemente: istoria, tradițiile, religia și limba.
Cred că limba romani este cel mai important aspect dintre cele despre care discutăm astăzi. Dacă nu protejăm limba romani, riscăm să pierdem legătura cu trecutul, iar acest lucru face foarte dificilă construirea unei legături cu viitorul.
Este foarte important să găsim modalități prin care să încurajăm oamenii nu doar să protejeze limba romani, ci și să conștientizeze oportunitățile și pericolele pe care le aduc mediul digital și inteligența artificială.
Cred că trebuie să valorificăm aceste posibilități și să conectăm limba romani cu inteligența artificială, astfel încât să le oferim romilor mai multe oportunități de a afla informații despre propria limbă și despre ceea ce aceasta reprezintă pentru patrimoniul nostru european”, a declarat Georgios Stamatis, în cadrul conferinței.
Implicarea romilor, esențială pentru păstrarea limbii
Anna Mirga-Kruszelnicka, reprezentantă a Institutului European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC), a prezentat misiunea instituției de a oferi artei, culturii și istoriei rome vizibilitatea pe care o merită în Europa. Aceasta a descris limba romani drept o arhivă vie a memoriei colective, care păstrează istoria, luptele și identitatea comunității. Aceasta a subliniat, totodată, responsabilitatea comună de a-i asigura continuitatea.
„ERIAC a fost înființat pentru a oferi artelor, culturii și istoriei rome locul pe care îl merită în Europa, prin creații realizate de romi, care ne spun poveștile în termenii noștri. Misiunea noastră este să consolidăm încrederea în sine și stima de sine în rândul romilor și să combatem stigmatizarea acestora, dar și să schimbăm modul în care majoritatea ne percepe.
Ne dorim, de asemenea, să aducem împreună comunitățile, factorii de decizie și instituțiile, astfel încât politicile și deciziile să fie elaborate împreună cu noi, nu în numele nostru și fără participarea noastră.
Suntem cofinanțați de Consiliul Europei, iar legăturile noastre au rămas foarte strânse până în prezent. Strategiile noastre sunt interconectate și lucrăm împreună, îndeaproape, pentru a atinge aceste obiective. Limba romani este o arhivă vie a memoriei noastre colective. Ea poartă cu sine istoria și luptele noastre, frumusețea și puterea noastră. Este expresia rezilienței noastre. Unește generațiile și ne menține identitatea vie.
Indiferent de dialectul pe care îl vorbim, limba romani este una singură. Este una dintre cele mai clare expresii ale faptului că suntem un singur popor. Astăzi, limba noastră se confruntă cu provocări reale atât în ceea ce privește transmiterea sa, cât și reprezentarea ei în lumea digitală. Însă viitorul său se află în mâinile noastre.
Menținerea limbii romani ca limbă vie este o responsabilitate comună a membrilor comunității, a cercetătorilor, a societății civile, a instituțiilor de învățământ, a autorităților publice și a organizațiilor interguvernamentale. Numai prin eforturi comune putem reuși să producem o schimbare”, a spus Anna Mirga.
Educația, esențială pentru salvarea limbii romani
Prof. Huseyin S. Kyuchuk, profesor de lingvistică și educație interculturală la Universitatea din Silezia, Katowice, Polonia, a atras atenția asupra situației vulnerabile a limbii romani în Europa. El a subliniat diferența dintre numărul membrilor comunității rome și cel al vorbitorilor limbii și necesitatea introducerii limbii romani în sistemele de educație, de la nivel preșcolar până la universitate.
Specialistul a vrobit și despre combaterea segregării școlare și a discriminării lingvistice. Un alt aspect important al intervenției sale a fost diferența dintre standardizarea și armonizarea limbii romani.
„Avem o problemă în ceea ce privește limba romani. Mulți oameni din Europa nu mai folosesc această limbă. În comunitatea romă există între 12 și 14 milioane de persoane, însă doar aproximativ 5 milioane vorbesc limba romani, potrivit datelor confirmate de un document important al UNESCO.
În prezent, limba romani este o limbă aflată în pericol, așa cum recunoaște și UNESCO. Prin urmare, trebuie să găsim soluții pentru această problemă și să dezvoltăm limba romani, deoarece este esențială pentru comunitatea romă. Identitatea comunității rome nu trebuie să dispară, iar istoria acesteia trebuie să fie recunoscută.
Vedem că, în prezent, în școli, universități și în sistemul educațional în general, mai avem un drum lung de parcurs. În 2006, Consiliul Europei a formulat o recomandare privind promovarea educației în limba romani pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. Din păcate, această recomandare nu a fost pusă în aplicare. În prezent, doar trei-patru țări din Europa au implementat aceste recomandări.
Prima dintre acestea este România, care a introdus educația în limba romani de la nivel preșcolar până la nivel universitar. România a implementat, de asemenea, un sistem de formare a profesorilor.
Există inițiative și în Kosovo și Serbia. În Kosovo, limba romani este predată în școli, iar la nivel universitar există programe în cadrul cărora sunt studiate limba și literatura romani.
Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este legată de segregarea școlară. Mulți copii romi sunt înscriși în școli speciale. În țări precum Bulgaria, Slovacia, Cehia și Ungaria, limba romani este discriminată. Atunci când copiii folosesc această limbă, ea este privită ca un obstacol în calea educației și devine un motiv de discriminare.
Vorbim despre armonizare, nu despre standardizare, deoarece limba romani este diversă. În ultimii 20 de ani, am discutat despre standardizare, însă am constatat că rezultatele nu au fost foarte bune. De aceea, în prezent, ne concentrăm asupra armonizării. Asta înseamnă că limba romani cuprinde numeroase dialecte, care sunt la fel de importante și care trebuie toate utilizate și promovate. Nu ar trebui să considerăm un dialect mai important decât altul și nici să le ignorăm pe celelalte”, a punctat acesta în intervenția sa.
Cum ducem limba romani mai departe?
În cadrul conferinței a luat cuvântul și Mihaela Zătrea, director executiv ERIAC România și coordonatoare a inițiativei ERIAC pentru limba romani.
Aceasta a prezentat prioritățile ERIAC în ceea ce privește dezvoltarea limbii romani, printre care se numără promovarea transmiterii acesteia către generațiile viitoare, dezvoltarea resurselor educaționale și îmbunătățirea oportunităților de învățare și certificare lingvistică.
Zătrea a subliniat și importanța instrumentelor digitale în educație, cu precizarea că acestea trebuie să completeze, nu să înlocuiască, expertiza profesorilor și a comunității rome.
„În ultimii ani, aici, la Consiliul Europei, recunoașterea limbii romani a cunoscut progrese. Cu toate acestea, există în continuare anumite lacune la nivel instituțional, în ceea ce privește extinderea utilizării limbii romani în educație. Există deficiențe și în aplicarea măsurilor existente, iar acest lucru arată că trebuie să ne dezvoltăm în continuare activitatea. Trebuie să dezvoltăm limba romani, să promovăm utilizarea și transmiterea acesteia, astfel încât să fie transmisă generațiilor viitoare.
Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de resurse noi. Putem utiliza tehnologia în educație, însă aceasta nu trebuie să înlocuiască experiența și cunoștințele profesorilor, nici expertiza comunității rome. Pentru a asigura dezvoltarea limbii, avem nevoie de cercetare academică, materiale educaționale, cooperare instituțională și implicarea comunității rome. Dorim ca limba romani să ocupe locul pe care îl merită și să fie recunoscută ca limbă de transmitere, comunicare și educație.
Nu este suficient doar să recunoaștem limba romani. Trebuie să investim în dezvoltarea ei, astfel încât să fie utilizată în viața de zi cu zi”, a spus aceasta.
Cum pot fi exprimate cuvintele care lipsesc din limba romani?
Conf. univ. dr. Delia Grigore, coordonatoarea programului de studii de Limba și literatura romani din cadrul Universității din București, prezentă în sală, i-a adresat profesorului Kyuchuk o întrebare despre limba romani, în direcția armonizării acesteia.
Scriitoare, cercetătoare de elită și figură emblematică a activismului civic, Delia Grigore, care a fost prezentă și la Interviurile DCNews, a ridicat problema dezvoltării vocabularului limbii romani și a modalităților prin care pot fi introduși termeni noi pentru concepte care nu existau în trecut sau pentru care nu există echivalente în anumite dialecte.
„Atunci când nu avem un cuvânt într-un anumit dialect, avem nevoie de un termen nou pentru a desemna o realitate pe care o întâlnim în lumea din jurul nostru. Care este părerea dumneavoastră în această privință? Ce ar trebui să facem? Ar trebui să creăm un cuvânt în limba romani, folosind prefixe și sufixe, sau să construim un termen complet nou?
De exemplu, cum am putea exprima în limba romani un concept precum hermeneutica? Acesta nu exista în trecut, dar acum avem nevoie de un termen care să îl desemneze. De ce să nu apelăm la resursele altor limbi, astfel încât să avem suficienți termeni pentru a înțelege textele pe care le studiem, de exemplu? Ar trebui să creăm cuvinte noi, să le împrumutăm din alte limbi sau să folosim ambele variante?”
Profesorul i-a răspuns: „Este o întrebare importantă. Înainte să încep eu să lucrez la această temă, au existat și alți profesori care au cercetat acest subiect. (Un profesor) a scris o carte de gramatică în 1980. În această lucrare, el afirmă că, atunci când nu găsești un cuvânt în propria limbă și nici nu îl poți identifica într-o altă limbă - el a lucrat cu două dialecte diferite -, ar trebui să cauți acel cuvânt în limbile indiene, deoarece știm că limba romani este o limbă de origine indiană.
În 1995, o altă cercetătoare a propus exact aceeași abordare. Ea a lucrat asupra neologismelor, adică asupra cuvintelor noi.
În prezent, nu există în limba romani termeni pentru concepte precum hotel, computer sau telefon. În aceste cazuri, nu este necesar să căutăm neapărat echivalente în familia limbilor indiene. Putem prelua termeni și din familia limbilor europene, respectiv din vocabularul internațional.
În momentul de față, folosim ambele abordări în paralel. Dacă nu găsim un anumit cuvânt în limba romani, cel mai potrivit lucru este să explorăm familia limbilor indiene și să încercăm să identificăm un termen care există deja”, a explicat prof. Kyuchuk.
Politici publice și soluții propuse
Pentru a contracara problemele prezentate și a asigura viitorul limbii romani, documentul strategic al ERIAC și discuțiile din cadrul conferinței de la Strasbourg propun o serie de politici publice concrete:
- Un proces de armonizare condus de romi (în loc de un standard impus): Se propune adoptarea conceptului de armonizare, după cum a fost precizat și de mai mulți speakeri, joi, în cadrul evenimentului, adică dezvoltarea unor puncte de referință comune (ortografie practică adaptată dispozitivelor digitale, un Cadru Comun al Limbii Romani și vocabular de specialitate), fără a anula însă bogăția și diversitatea dialectelor locale. Un exemplu concret în acest sens este crearea manualelor pentru adulți ERIAC (traseul pedagogic A1-B2). De asemenea, este propusă înființarea unui Consiliu European al Limbii Romani, format din experți, profesori și lingviști din comunitate.
- Reformarea politicilor educaționale și evaluarea lingvistică validă: Autoritățile naționale și educaționale sunt chemate să garanteze prin lege dreptul elevilor romi de a învăța limba romani în școli, să pună capăt segregării școlare și să introducă profiluri lingvistice bilingve la intrarea în sistemul de învățământ. Evaluarea psihologică și educațională a copiilor trebuie să distingă clar între achiziția celei de-a doua limbi și o veritabilă dizabilitate intelectuală, eliminând discriminarea instituțională.
- Guvernanță comunitară în Tehnologie și Inteligență Artificială: Se solicită sectorului tehnologic (inclusiv prin parteneriate precum cel inițiat de ERIAC cu ecosistemul Microsoft AI for Good) să co-creeze tehnologii lingvistice direct alături de vorbitorii de romani. Este esențială crearea de corpusuri deschise de text și vorbire validate de comunitate, care să asigure suveranitatea datelor, să acopere principalele dialecte și să elimine biasurile sau conținutul discriminatoriu generat de algoritmi.
