„Postiți, în primul rând, iertând! Cine nu iartă va suferi tot postul și nu numai. Cine se apucă să postească nemâncând, fără să-și scoată din inimă toată răutatea și tot vicleșugul, strică tot postul. Cele mai mari tulburări le avem în posturi, mai ales atunci când nu iertăm, când păstrăm întunecată inima noastră. Nu există viață duhovnicească fără iertare!
Războiul iertării este cea mai mare și mai grea luptă pe care o dă omul. Începând din casa sa, cu apropiații săi, până la serviciu, în trafic și până peste mări și țări. Nu este un lucru ușor, dar este temelia vieții noastre duhovnicești. Dacă nu trăiești în iertare față de semenii tăi, Dumnezeu nu poate picura Harul Său în inima ta oricât te-ai strădui!
Aud frecvent o vorbă tare grea: “Ăștia ar trebui împușcați!”; “Ăștia ar trebui executați!”. În fiecare dintre noi există un mic dictator. Omul este cea mai rea vietate a pământului, pentru că face rău altora pentru plăcerea sa, pentru distracție, pentru împlinirea egoului său. Nu ca să se protejeze pe sine, ci ca sa se distreze. Citiți mărturiile gardienilor care păzeau deținuții din închisorile comuniste și veți vedea acolo răul în stare pură.
Când umanitatea a trăit fără Dumnezeu, a făcut numai dezastre, numai nenorociri în jur. Mii de oameni au pătimit, au murit, pentru că Dumnezeu nu a mai fost prezent în istoria omului. De aceea, lupta noastră cea mare în acest Post este de a-L aduce pe Dumnezeu în istoria vieții noastre. Fiecare dintre noi suntem Adam sau Eva-cei care au ieșit din Rai și cel pentru care Dumnezeu a îngăduit moartea, ca răutatea să nu fie fără sfârșit.
Dacă facem lucrul acesta, totul capătă sens, iar de nu, orice vorbire este de prisos. Temelia viețuirii noastre este a ierta pe aproapele nostru! Iisus nu pune bazele unei religii, el nu întemeiază o religie, ci el recuperează omul pierdut. Dumnezeu l-a creat pe om cu Milă și Iertare! Așa a fost Adam la început, plin de milă și iertare. Apoi s-a întunecat, s-a făcut o fiară...cum, de altfel, suntem fiecare dintre noi.
Să privim în inimile noastre și să vedem câte strâmtorări, asupriri, câți nervi s-au adunat acolo în ea și au pus o “placă de beton” care nu-L mai lasă pe Dumnezeu să pătrundă în ea, să o mângâie. Și dacă vedeți că tristețea se lasă peste inima dumneavoastră, că viața nu mai are bucuria ei, că sensul nu se mai vede, e clar că inima suferă.
Dacă doriți să pășiți pe Calea aceasta, a viețuirii cu Dumnezeu, căutați în dumneavoastră puterea de a ierta. Aceasta este poate cea mai mare putere pe care Dumnezeu a dăruit-o omului. Este mai mare decât aceea de a nu te mânia”, a transmis Visarion Alexe pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
