"Dreptul de autoguvernare şi de organizare va fi înscris în statutul de administrare a Vicariatului ortodox român din cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, urmând ca acesta să fie elaborat împreună cu reprezentanţii organizaţiilor religioase care doresc să facă parte din Vicariat, în colaborare frăţească cu Biserica Ortodoxă Română, în conformitate cu poziţia exprimată anterior de Sfântul Sinod", conform aceluiaşi serviciu de presă.
Potrivit acestuia, Vicariatul ortodox român va fi subordonat şefului noii Biserici Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Epifanie, cu o structură administrativă specială şi dreptul de autoguvernare în componenţa Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
"În Vicariatul ortodox român vor putea intra, în mod voluntar, organizaţii religioase (comunităţi religioase şi mănăstiri) cu un număr predominant de etnici români. Pentru aceste comunităţi religioase se garantează respectarea alegerii tradiţiilor liturgice, lingvistice şi calendaristice ortodoxe române", subliniază serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Statutul de administrare a Vicariatului român ortodox va fi adoptat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, urmând să fie aprobat de Mitropolitul Epifanie.
Potrivit site-ului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, la şedinţa Sfântului Sinod au luat parte toţi membrii săi, cu excepţia patriarhului onorific Filaret (fără motive întemeiate) şi a arhiepiscopului de Rivne şi Ostroh, Ilarion (cu motiv întemeiat).
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a semnat, la 5 ianuarie, Tomosul (decret) privind acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, fapt ce a marcat separarea acesteia de Biserica Ortodoxă a Rusiei.
Ulterior, Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat la 17 ianuarie a.c. o lege care modifică legislaţia referitoare la subordonarea organizaţiilor religioase şi procedura de înregistrare a acestora ca entităţi cu personalitate juridică.
Drept urmare s-a creat o situaţie tensionată bisericească în Ucraina, în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, denunţă autocefalia ucraineană şi preluarea unora dintre lăcaşele sale de cult de către noua biserică.
Aceste tensiuni nu i-au ocolit nici pe etnicii ortodocşi români din Ucraina, unde în primăvara au avut loc ample proteste. În aprilie, un preot - care oficia pentru etnicii români la parohia Adormirea Maicii Domnului din localitatea Tovtrî, raionul Zastavna (din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene /Patriarhia Moscovei/) - a fost agresat de către susţinătorii noii structuri ecleziastice din Ucraina. Aceştia i-au cerut să "plece înapoi în România', deşi respectivul preot este etnic ucrainean, potrivit Serviciului de presa al Eparhiei de Cernăuţi şi Bucovina, după cum relata la vremea respectivă publica Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
La 24 februarie, enoriaşii din Tovtrî au decis ca parohia locală să treacă sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale.
În mai, enoriaşii şi preoţii ortodocşi din regiunea Cernăuţi au protestat în faţa administraţiei regionale de stat "pentru pace interconfesională în Bucovina şi împotriva acţiunilor ilegale ale funcţionarilor bucovineni care vizează acapararea sfintelor lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina' (subordonată Patriarhiei Moscovei), conform publicaţiei menţionate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
