Flaviu Predescu a vorbit despre schimbarea relației României cu diaspora și despre contribuția pe care românii plecați în străinătate o pot avea la transformarea țării. Experiența dobândită în afara granițelor poate deveni un sprijin pentru reformarea instituțiilor românești.
Știridiaspora a organizat, în data de 18 septembrie 2026, macro-dezbaterea din cadrul proiectului ”DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”, intitulată ”Diaspora, resursă strategică pentru dezvoltarea și modernizarea României”. Flaviu Predescu, scriitor și realizator de emisiuni la DC News, a vorbit despre relația dintre România și diaspora prin intermediul acestor inițiative, schimbările prin care a trecut comunitatea românilor din afara granițelor și contribuția acesteia la dezvoltarea țării.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
"Noi prin acest proiect am încercat să înțelegem viețile lor și să le expunem cum au evoluat viețile noastre"
"Cred că e important să înțelegem climatul psihologic în care se desfășoară relația cu diaspora. E un climat care evoluează de la an la an. Diaspora este un cuvânt simbolic. Practic, în spatele acestui cuvânt care, cumva, cuprinde o denumire generică se află milioane de oameni care trăiesc în afara granițelor teritoriale ale României, care au viețile lor, profesiile lor, bucuriile și supărările lor. Relația cu acești oameni este o preocupare constantă a autorităților române, a entităților media și a conaționalilor care se află în interiorul granițelor teritoriale.
Noi prin acest proiect am încercat să înțelegem viețile lor și să le expunem cum au evoluat viețile noastre. Anul viitor se împlinesc 20 de ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Este un fapt asociat cu anul 2007. A fost un an de finalizare a tranziției României post-decembriste. Sunt 20 de ani în care nu mai suntem în tranziție. Suntem o țară membră, cu drepturi depline, a Uniunii Europene și avem conaționali care lucrează în afara granițelor, în vest. E un element important. Practic nu avem o diasporă semnificativă în spațiul ex-sovietic, ci în vestul Europei, iar acest lucru nu trebuie uitat. Din punctul de vedere al relației cu diaspora, mai trebuie spus că, treptat, de la an la an, a început să fie înțeles statutul românilor care trăiesc în afara granițelor, care încep să se simtă ca reprezentanți ai României în afară, direct sau indirect, iar acest lucru aduce rezultate bune.
"Vrem să contribuie și ei la reformarea instituțiilor românești"
O să vedeți că în reportajele și știrile care s-au făcut pe parcursul acestui proiect, există un număr important de investiții care se fac în țară de către românii din afara granițelor. Această dinamică a vieților românilor din afara granițelor este monitorizată în cel mai bun sens de reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, dar și de entitățile media care sunt atente la vocea diasporei. În acest an am învățat foarte mult și unii și ceilalți, iar proiectul vine să sintetizeze cunoașterea pe care o avem atât noi, cât și românii din afara granițelor. Cunoașterea nu se rezumă doar la petrecerea sărbătorilor de iarnă sau la a trimite bani acasă. Vine cu un aport de experiență din țările în care trăiesc sau au trăit și cu o influență în cel mai bun sens în relațiile cu autoritățile române.
Aici aș preciza un lucru de luat în calcul și anume cum comunicăm cu autoritățile române. Am încercat pe parcursul acestui proiect să scoatem în evidență cât de importantă este petiția în relație cu autoritățile. Am avut invitați avocați atât din Baroul din București cât și din Baroul din Madrid, care ne-au spus cum îi sprijină legislativ pe românii din afara granițelor și cum se creează această dinamică prin care românii sunt atenți la cadrul legal în care își desfășoară activitatea. Proiectul dorește să eficientizeze relația românilor și autorităților din țară cu românii din afara granițelor printr-un transfer reciproc de cunoaștere. Nu e doar unidirecțional. Ne dorim ca și ei să influențeze prin ce cunosc, prin ce stăpânesc ca metodologie dobândită din străinătate, ceea ce se întâmplă în România. Vrem să contribuie și ei la reformarea instituțiilor românești. În același timp ne dorim ca românii din țară să le arate felul în care a evoluat România.
"Dacă cineva peste 50 de ani se va uita pe statistica din aceste vremuri, va rămâne uluit"
Dacă cineva peste 50 de ani se va uita pe statistica din aceste vremuri, va rămâne uluit de disproporția dintre cât de negativ tindem să privim lucrurile în raport cu reușitele care s-au petrecut în acești 20 de ani. În acești ani s-au făcut lucruri, de la elemente de infrastructură, până la dezvoltare economică. Noi avem o dimensiune fatalistă de a privi lucrurile. Credem că suntem într-o continuă criză. Credem că totul este rău și că este gata să se prăbușească, dar nu este chiar așa.
Într-un final, nu putem să excludem și dimensiunea spirituală. Este una foarte importantă în relația cu diaspora. Aici atât Biserica Ortodoxă Română, cât și celelalte culte, merită felicitări pentru tot efortul pe care l-au făcut în toți acești ani. În interviurile pe care le-am luat, mulți dintre semenii noștri care au trăit în afara granițelor au spus că au descoperit dimensiunea spirituală atunci când au plecat. Cumva, s-au apropiat mai tare de credință și au putut să-și dea seama cât de multe face biserica atunci când au fost în afara granițelor și s-au putut bizui pe sprijinul bisericii. De salutat este și modul în care lucrează bisericile în afara granițelor și felul în care reușesc să le fie alături tuturor românilor", a spus Flaviu Predescu.