Dr. Valentin Filip, care a lucrat peste 15 ani în analiza și transformarea strategică pentru instituții din sectorul securității naționale, s-a mutat în Danemarca împreună cu familia în urmă cu trei ani. Deși atât el, cât și soția sa, Iulia, medic stomatolog, aveau cariere consolidate și o situație materială bună în România, cei doi au decis să plece din țară din cauza îngrijorărilor legate de viitorul copiilor. „Pe scurt și foarte simplu, povestea se poate rezuma în două cuvinte pentru copii am plecat”, a explicat acesta într-un interviu.
Dr. Valentin Filip a precizat că mutarea în Danemarca nu a fost o decizie spontană și nici una determinată de dificultăți financiare. A fost o hotărâre de familie, luată după o perioadă în care nemulțumirile legate de evoluția societății românești și incertitudinile privind viitorul copiilor au devenit tot mai apăsătoare.
„Nu a fost să spunem o decizie venită brusc, spontan și nici nu a fost doar decizia mea. A fost o decizie de familie. M-am consultat, bineînțeles, cu soția și chiar și cu copiii până la un punct”, a povestit acesta.
În momentul plecării, copiii aveau 12 și 14 ani. Familia trăia bine în România, avea o locuință, o mașină și cariere profesionale construite în timp. Tocmai de aceea, spune Filip, plecarea nu trebuie privită ca o încercare de a scăpa de probleme economice sau ca o ruptură de țara natală.
„Aveam o viață bună în România. Eu și soția aveam niște cariere în spate, aveam o locuință, aveam mașină, aveam o situație bună. Nu criteriile economice sunt cele care ne-au împins să facem acest pas și de-aia pot spune că nu a fost o evadare, nu a fost o ruptură față de țară”, a afirmat el.
Dezamăgirea față de evoluția societății românești
Decizia de a emigra a venit după acumularea mai multor nemulțumiri, iar perspectiva asupra societății și asupra mediului în care urmau să crească cei doi copii a cântărit decisiv.
„Pur și simplu a fost o acumulare de factori, de evoluții care, în timp, ne-au făcut să privim cumva cu scepticism viitorul pe care îl putem oferi copiilor noștri în România”, a explicat Valentin Filip.
Acesta a recunoscut că, dacă ar fi fost cu 10-20 de ani mai tânăr sau dacă nu ar fi avut copii, probabil că nu ar fi luat aceeași decizie. De altfel, oportunitățile de a pleca din România apăruseră încă din perioada studenției, însă el alesese să rămână și să contribuie la dezvoltarea țării.
„Amândoi facem parte din acea generație care tot căuta să-și construiască viitorul în afara țării. Unii dintre noi am rămas, am încercat să facem lucrurile să meargă așa cum considerăm de cuviință pentru țara noastră, pentru semenii noștri și am reușit sau nu într-o oarecare măsură”, a spus acesta.
În opinia sa, hotărârea de a pleca a fost legată de sentimentul că lucrurile nu evoluează în direcția dorită și că schimbările necesare se produc prea lent. În momentul în care preocuparea pentru viitorul copiilor a devenit tot mai puternică, familia a început să construiască un plan pentru a le oferi un alt parcurs.
De ce nu este vorba doar despre școala din România
Întrebat despre diferențele dintre România și Danemarca și despre motivele care au stat la baza deciziei, Valentin Filip a subliniat că problema nu poate fi redusă exclusiv la sistemul de învățământ.
Acesta a explicat că atât școala românească, cât și cea daneză au avantaje și dezavantaje, iar alegerea familiei a avut în vedere un context mult mai larg, legat de societate și de modelele pe care copiii le întâlnesc în viața de zi cu zi.
„Nu este vorba doar despre școală. Școala din România, ca și cea din Danemarca și, bineînțeles, ca și cele din alte țări, prezintă și avantaje, și dezavantaje. De aia spuneam că e vorba despre societate în general”, a explicat el.
Filip a atras atenția asupra rolului pe care îl are familia în societatea românească și asupra schimbărilor produse de dezvoltarea tehnologiei și de extinderea rețelelor sociale. În opinia sa, părinții se confruntă astăzi cu o competiție tot mai puternică atunci când încearcă să le ofere copiilor repere și modele de urmat.
„Societatea românească se bazează într-o mare măsură pe nucleul familial. Cel puțin noi, în copilăria noastră, acum 30-40 de ani, creșteam în mediul conturat de familia noastră. Era ca un soi de bulă socială în care ne găseam, ne identificam reperele, modelele și așa mai departe. Nu spun că ăsta este un lucru rău. Din contră, familia trebuie să fie o celulă de bază atât a societății, cât și a noastră, ca indivizi”, a afirmat acesta.
Problema, consideră el, apare atunci când influența familiei intră în competiție cu modelele promovate în mediul online, iar societatea nu oferă suficiente repere în afara spațiului familial.
„În momentul în care avem această evoluție tehnologică din zilele noastre și mă refer în principal la rețelele sociale, apare, să-i spunem, o concurență neloială în ceea ce privește aceste modele, aceste repere pe care le caută și le găsesc odraslele noastre”, a explicat Valentin Filip.