Randamentele obligațiunilor guvernamentale ale Ungariei au urcat, în premieră după un an, peste cele ale României, transformând datoria maghiară în cea mai riscantă din Uniunea Europeană, iar țara noastră scăpând astfel de titulatura de "oaia neagră a UE".
VEZI ȘI: Ungaria depășește România: cele mai mari randamente la obligațiuni din Uniunea Europeană
În același timp, România a primit o veste bună de la Bruxelles: aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în cadrul reuniunii ECOFIN de joi. Planul are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi nerambursabile și 7,84 miliarde sunt împrumuturi, fiind împărțit pe șase cereri de plată — dintre care trei au fost deja transmise.
VEZI ȘI: România primește undă verde pentru PNRR-ul revizuit. Care e suma aprobată la Bruxelles
Adrian Negrescu: Până nu demult eram oaia neagră a Europei
Pentru a înțelege ce înseamnă aceste evoluții pentru economia României, l-am contactat pe economistul Adrian Negrescu, care a explicat de ce momentul este unul favorabil țării noastre.
„Să nu uităm că până nu demult eram oaia neagră a Europei. Din pespectivă financiară eram țara cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB, de peste 30 de miliarde de euro, și cu împrumuturi anuale de 50 de miliarde de euro - o țară cu o imagine puternic negativă în care nimeni nu mai avea încredere să o finanțeze din perspectiva titlurilor de stat, a obligațiunilor emise de către statul român.
Este o veste bună pentru că vine în același timp cu un alt element extrem de important care ține de credibilitatea României - aprobarea PNRR revizuit, astăzi, la Bruxelles. Această decizie a miniștrilor ECOFIN, care au și monitorizat ceea ce se întâmplă din punct de vedere bugetar în România, vine ca un fel de pașaport în alb, ca un fel de bulină roșie (cum se dă la grădiniță) pentru statul român, pentru modul în care se desfășoară în momentul de față activitatea statului", ne-a spus economistul Adrian Negrescu.
Ce se va întâmpla cu dobânzile
Întrebat ce se va întâmpla cu dobânzile, economistul a explicat că trendul ar putea rămâne descendent, pe măsură ce România își recapătă încrederea partenerilor financiari.
"Ne așteptăm ca dobânzile să continue să scadă pe măsură ce statul va deveni capabil din nou să își onoreze angajamentele, mai ales din PNRR, având în vedere că planul revizuit prevede investiții în special în infrastructură, acolo unde am dovedit o oarecare performanță în ultimii ani. Ideea unui PNRR ca o șaorma cu de toate, așa cuma fost construit inițial, s-a dovedit a fi păguboasă, de-a dreptul falimentară.
Am pierdut deja 7 miliarde de euro din PNRR, iar acum avem toate șansele și sper să existe voința necesară pentru ca până în vara anului viitor să atragem cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem la dispoziție. Acești bani, dacă vor intra în România, ar putea ajuta economia într-o perioadă extrem de dificilă în care producția industrială scade, apetitul investitorilor pentru a deschide noi afaceri este mai scăzut și în care reticiența oamenilor în ceea ce privește starea generală a țării este din ce în ce mai mare".
„O briză de credibilitate” pentru economia României
În concluzie, Adrian Negrescu consideră că aprobarea PNRR revizuit este o veste crucială pentru stabilitatea economică a României, cu efecte directe asupra cursului valutar și a costurilor de finanțare.
"Sunt două vești bune pentru economia României, iar cea mai importantă este legată de PNRR. Este o gură de oxigen nesperată pentru România. O briză de credibilitate, menită să ducă pe de o parte la scăderea dobânzilor la care se împrumută România și pe de altă parte să ne ofere garanția că putem absorbi până în vara anului viitor 10 miliarde de euro.
Dacă vom aduce acești bani în țară vom avea un curs euro stabil, vom reuși să repornim o parte din motoarele României și sper eu să reușim să ne încadrăm în țintele de deficit bugetar", a concluzionat Adrian Negrescu.