De ce prind atât de ușor teoriile conspirației? Psihologul Radu Leca explică ce se întâmplă în creierul nostru și de ce refuzăm să credem adevărul.
România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Seceta severă afectează agricultura, temperaturile extreme se succed de la o zi la alta, iar nivelul Dunării a scăzut până la cote care ridică îngrijorări în mai multe zone ale țării.
În același timp, pe rețelele sociale au reapărut teorii ale conspirației care încearcă să ofere explicații pentru aceste fenomene. Unele susțin că vremea este controlată artificial prin așa-numitele "chemtrails", altele afirmă că apa Dunării este reținută intenționat sau că seceta face parte dintr-un plan ascuns.
De ce prind însă atât de ușor aceste narațiuni? Potrivit psihologului Radu Leca, explicația nu ține neapărat de lipsa educației sau de inteligență, ci de modul în care funcționează mintea umană în perioade de incertitudine.
De ce apar teoriile conspirației tocmai în timpul crizelor?
"Fascinația pentru teoriile conspirației nu e un semn sigur de inteligență scăzută și nici o "boală a vremurilor moderne". E mai degrabă, un răspuns psihologic omenesc la stres, incertitudine și la sentimentul că lumea e prea complicată ca să poată fi cuprinsă dintr-o privire.
Când realitatea devine greu de anticipat, mintea caută o poveste care să lege punctele, să explice rapid cine face ce și, mai ales, de ce ni se întâmplă nouă. În contextul actual – crize suprapuse, polarizare, avalanșă de informații, conflicte și schimbări tehnologice rapide – terenul e perfect pentru astfel de explicații "totale"", a explicat, psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical.
De ce preferă creierul o conspirație în locul haosului?
Potrivit specialistului, oamenilor le este dificil să accepte că unele evenimente sunt rezultatul unei combinații de factori naturali, economici sau sociali, fără un autor clar.
"Un motiv central ține de nevoia de control. Oamenii suportă mai greu ideea că unele lucruri se întâmplă din hazard, din greșeli sau din combinații de factori fără un "dirijor" clar.
Paradoxal, poate fi mai confortabil emoțional să crezi că există un grup care trage sforile decât să accepți că lumea poate fi uneori haotică și impredictibilă. O conspirație oferă o formă de ordine: dacă există un plan, atunci evenimentele au sens, iar frica devine mai ușor de așezat într-o explicație", spune acesta.
CITEȘTE CONTINUAREA: De ce milioane de oameni ajung să creadă teoriile conspirației. Psihologul Radu Leca explică ce se întâmplă în creier