Aplaudacii lui Bolojan au primit sarcină de partid să-l toace pe Nicușor Dan. Un adevărat spectacol de circ, cu clovni care se dau peste cap, după ce au defilat în manej cu portretul liderului salvator timp de trei tururi de scrutin.
Și un spectacol de dresură cu foci aplaudace care țin în echilibru pe nas baloanele propagandei hashtagrezist. Îngrozit de încrâncenarea cu care salvatorul, cât era primar, a blocat Bucureștiul, nu pot să-i iau apărarea nici acum, când încep să se șteargă urmele mandatului său dezastruos de așa-zis edil. Ale cărui zero realizări le omagiau, pe atunci, criticii de circumstanță de azi.
Dar, nici nu mă pot opri să râd de sforțările diviziei de influencing online. Desigur, aplaudacii vor aplauda și vor trece mai departe, fără să-i ceară lui Claude să ia o pauză de la programele de guvernare plagiate după Siegfried Mureșan, ca să reflecteze la ceea ce s-a petrecut la New York, în 2015 și acum două zile. Și mai ales să le explice de ce.
Nicușor Dan, susține hashtagul, a suferit un eșec răsunător, neavând nicio întâlnire importantă pe agendă, în marja Adunării Generale ONU. Dacă ar fi așa, prima care ar trebui huiduită ar fi doamna ministră Habarnam de la Externe, supranumită Nocunoaștenimeni, de cancelariile de pe glob.
Klaus Iohannis, vezi bine, în primul lui an de mandat s-a întâlnit la ONU, cu un președinte important, Xi Jinping, cu vicepreședintele SUA, Joe Biden, cu Toomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei și Gurbanguly Berdimuhamedov, președintele Turkmenistanului, se spune în mesajul #rezist. Ca să pară buchetul mai bogat, pe listă sunt adăugați Mogens Lykketoft, președintele celei de-a 70-a Adunări Generale și Ban Ki-moon, secretarul general ONU. Are rost să spun că aceștia doi erau gazde și s-au întâlnit cu lideri din toate țările care au trecut pe acolo?
Nu vreau să stric feng-shuiu, așa că citesc mai departe, să aflu ce rău stă Nicușor Dan. În dreptul lui, secretarul general ONU nici nu se pune, că e gazdă și de aia a trebuit să discute cu șeful delegației noastre. În rest, scrie hashtagul, Nicușor ”a bifat la președinți din Guineea și Senegal, iar în loc de vicepreședintele Americii, s-a întâlnit doar cu Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU”.
Să compari mere cu pere e ok, dacă audiența e analfabetă funcțional. Noi, încă tineri, aproape frumoși și extrem de liberi observăm cu ușurință că în 2026, spre deosebire de 2015, președintele României n-ar fi putut să discute cu vicepreședintele SUA nici dacă Iohannis ar fi fost în continuare șeful delegației, cu Oana Țoiu de-a dreapta sa. Fiindcă la Adunarea Generală nu s-a întâlnit cu nimeni vicepreședinte SUA, ci a condus delegația însuși Donald Trump.
Să ne întrebăm, apoi, preț de cinșpe secunde, de ce s-au văzut cu Iohannis președintele Xi și vicele Biden? Au fost ei fermecați de locvacitatea furnirului de stejar? S-au speriat de câte like-uri are KWI pe FB și au dat fuga să-l cunoască personal? Nu cumva își urmăreau propria agendă, aveau un interes cum s-ar zice, de n-a fost nevoie să-i ademenească la o întâlnire în tete-a-tete marele diplomat mut?
China, în acel moment, se pregătea să lanseze investiții strategice în Europa de Est și Balcani, își căuta aliați în proiectele de înaltă tehnologie, de la energia verde la rețelele 5G. Că Xi a făcut din Ungaria principalul hub și cel mai mare beneficiar al capitalului chinez în zonă, nu e vina Beijingului, ci exclusiv ”meritul” forțelor de dreapta de la București, care i-au speriat pe speriați cu pericolul chinezesc. Ne-a trecut glonțul pe la ureche, era cât pe ce să ne lovească zece miliarde de dolari în producție, lasă că mai bine îi dăm pe importuri. Ce să mai discute Xi cu Nicușor, dacă în România nu a avut voie să investească? Pentru mărfurile chinezești discută direct cu Von der Leyen, despre tarife, aflăm noi din ziare ce și cum.
Cu președintele eston, realizarea cu care Iohannis ar face diferența, la Adunarea Generală din 2015, astăzi Nicușor Dan ar trebui să se lase rugat să poarte discuții. Estonia, în ceafa căreia suflă marele urs, are nevoie de vajnicii luptători anti-Putin din România, noi suntem SAFE în spatele zidului de Rheinmetal ridicat de Bolojan fără licitație.
Cât despre președinții din Guinea și Senegal, atât de nepoliticos menționați în postările hastag…Ba nu, hai să o zic de-a dreptul: e o măgărie să-i dai ca exemplu de pierdere de vreme, când știi că întâlnirile cu cei doi fac parte din campania pentru alegerea președintelui francofoniei, în persoana lui Dacian Cioloș. Deci, Nicușor nu a alergat după propriul mandat la NATO, ca ridicolul din Sibiu, ci pentru ca România să aibă un om la vârful unei instituții de prestigiu international.
De, l-ar fi pus ei chiar pe Bolojan, că tot e liber de contract de câteva luni, dar nu-l țin mâinile să vorbească atâta franceză câtă ar fi necesar. Momentan gesticulează doar în germană și puțin în engleză. Știe să spună Danke și I'm Sorry foarte răspicat.