Aceste județe sunt fruntașe la sărăcie. Practic se bat care să fie mai sărac. O arată Guvernul României care a publicat un amplu raport privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială a țării, iar concluziile sunt alarmante.
Documentul arată că România rămâne profund fragmentată între câteva zone dezvoltate și vaste regiuni afectate de sărăcie, infrastructură precară și incapacitate administrativă.
Cele mai afectate zone sunt Moldova, sudul Munteniei și Oltenia
Indicele de sărăcie generală la nivel de UAT pentru anul 2024, furnizat de Ministerul Dezvoltării (MDLPA), reflectă proporția populației care trăiește în condiții de sărăcie multidimensională, în funcție de accesul la venituri, condiții de trai și oportunități economice. Datele folosite pentru calcularea acestui indicator provin de la Ministerul Muncii, INS, Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării.
Distribuția spațială a sărăciei confirmă persistența unor decalaje structurale majore între regiuni, dar mai ales între mediul rural și urban:
Cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.
În schimb, UAT-urile urbane/urbanizate, în special din jurul municipiilor reședință de județ sau în zone metropolitane, prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, indicând condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice diversificate.
Prin suprapunerea acestei hărți cu datele despre venituri locale, natalitate, migrație și grad de colectare fiscală, se poate contura un profil teritorial complet al vulnerabilității, esențial pentru luarea deciziilor în materie de coeziune și dezvoltare teritorială, conform unui raport al Guvernului.
În comuna Voinești din județul Vaslui, indicele sărăciei ajunge la 92%, iar în Gârceni, la 88%. În Lungani, județul Iași, indicele este tot de 92%, în timp ce în Râmnicelu, județul Buzău, nivelul sărăciei urcă la 94%. Cea mai gravă situație este înregistrată în Catane, județul Dolj, unde indicele sărăciei este de 100%.
Raportul explică și cauzele acestui fenomen: „lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale”.
La polul opus, localitățile urbanizate și zonele metropolitane au un indice apropiat de zero. Un exemplu este comuna Jucu din județul Cluj.
Puține localități au un indice al sărăciei sub 40%. Pe harta sărăciei, publicată în document, doar câteva localități sunt colorate în verde (indicele sărăciei sub 40%), într-o mare de nuanțe de roșu.
Milioane de români, fără canalizare
Numeroase UAT-uri, în special din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, se află în categoriile inferioare (sub 40%), semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice și protecției mediului.
În schimb, gradul de conectare este semnificativ mai ridicat în UAT-urile urbane și periurbane din Transilvania, Banat și zona metropolitană București–Ilfov.
Comparativ cu canalizarea, nivelul de conectare la apă este semnificativ mai ridicat la nivel național, ceea ce reflectă un progres mai susținut în acest domeniu:
Majoritatea UAT-urilor din țară se încadrează în intervalele superioare (peste 55%), inclusiv în multe zone rurale.
Cu toate acestea, Moldova și sudul țării continuă să înregistreze proporții scăzute de conectare, semnalând zone în care populația se bazează încă pe surse alternative, inclusiv puțuri sau sisteme individuale de aprovizionare.
Discrepanțele regionale atrag atenția asupra ritmului de implementare a proiectelor de extindere a rețelelor, inclusiv cele finanțate prin POIM sau PNRR și sugerează necesitatea acordării unei priorități strategice pentru extinderea utilităților în zonele cu acoperire slabă.
Gradul de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT)
Cât este gradul de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT) în anul 2025, pe baza datelor furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC)?
Indicatorul reflectă modul de organizare a serviciului public de salubrizare în raport cu cerințele legislației europene și naționale privind colectarea separată a deșeurilor.
Cele mai avansate sisteme de colectare selectivă se regăsesc în Cluj, Bihor, Arad, Argeș și Prahova, indicând implementarea integrală a obligațiilor privind sortarea deșeurilor la sursă, inclusiv pe fracții specializate.
Majoritatea UAT-urilor din țară (inclusiv din Transilvania, Moldova, Oltenia și sudul Munteniei) se află în categoria colectare separată pe 2-5 fracții, ceea ce reflectă o etapă intermediară de conformare, dar cu spațiu semnificativ de îmbunătățire.
Harta mai evidențiază un număr de foarte redus de UAT-uri unde serviciul nu este prestat sau nu se colectează deloc separat, cele mai multe fiind în Arad, dar și câteva cazuri izolate în Gorj, Vrancea, Galați, Constanța și Giurgiu.
Gradul de colectare selectivă este un indicator de sustenabilitate administrativă și de conformare la standardele de mediu, cu impact direct asupra accesării fondurilor europene în domeniul economiei circulare, capacității UAT-urilor de a reduce costurile de salubrizare prin valorificarea materialelor reciclabile și atingerii țintelor naționale de reciclare impuse prin legislația europeană.