Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist

Cea mai puternică amintire a mea din epoca de aur este legată de un dascăl. Într-o perioadă crâncenă, cea din anii 80, profesorul de limba română de la Liceul Economic și de Drept Administrativ pe care l-am absolvit a ales să riște în fiecare zi pentru a ne deschide nouă ochii. Și tot aproape în fiecare zi, Securitatea îl căuta ca să îl determine să renunțe.

Nu mai vorbim de drumul pe care era nevoit să-l facă la Securitate pentru a da socoteală, lucru pe care l-am auzit mai întâi șoptit pe holurile liceului, mai apoi de la unii colegi, chemați și ei să-l ….toarne pe dascăl. Nu știu nici până în ziua de astăzi ce presupuneau întâlnirile profesorului cu Securitatea. Pentru că niciodată nu a lăsat să se înțeleagă ceva, nu am văzut nici cea mai mica slăbiciune, ezitare, teamă.

Să dea socoteală în primul rând pentru că orele de limba română nu debutau cu obișnuitul salut de bună dimineața, ci cu Doina lui Mihai Eminescu, o poezie interzisă pe vremea lui Ceaușescu. Așa că atunci când ușa se deschidea și intra dascălul, fiecare elev se ridica în picioare și recita câte un vers din Doina interzisă. Când un elev se așeza, altul se ridica, până la ultimul, și până la ultima silabă din Doina lui Eminescu.

Cei care au trăit înainte de 89 știu foarte bine ce însemna doar să vorbești despre ceva interzis de regim, darămite să faci din asta un crez, să îți asumi un asemenea gest indiferent de consecințe, ca să transmiți generațiilor viitoare că mai există speranță, și că de ele depinde.

Dascălul meu de Română făcea mult mai mult decât atât, deși “atât” era mai mult decât au făcut poate milioane de români în perioada aceea.

Dascălul meu de română a vrut cu orice risc să ne învețe ce înseamnă libertatea, ce înseamnă să trăiești într-o țară democrată. Repet, făcea asta la începutul anilor 80.

Aș putea să vorbesc ore în șir despre dascălul meu și despre cât îi datorez eu, dar și mulți alții.

Cel mai mult pe lume prețuiesc libertatea. Și asta este și meritul profesorului meu de limba și literatura română, Domnul Surupăceanu. Pentru că acesta este numele singurului Dascăl pe care l-am avut. Multumesc domnule Surupăceanu pentru lecția de rezistență, de curaj și de libertate pe care ne-ați dat-o, fără să vă gândiți nici o secundă la prețul pe care urma să-l plătiți. Domnul Surupăceanu a învins sistemul comunist, prin perseverență și curaj, dar și prin faptul că a sădit în noi sămânța libertății.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News