30 ianuarie, Sfinții Trei Ierarhi, tradiții, obiceiuri și superstiții. Joi, 30 ianuarie 2014, creștinii îi prăznuiesc pe Sfinţii Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigore de Nazianz.
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură-de-Aur sunt sărbătoriţi împreună, pe 30 ianuarie, sub numele comun de Sfinţii Trei Ierarhi. Această sărbătorire în comun a fost aleasă tocmai pentru a evidenţia harul dumnezeiesc, cu totul deosebit, al acestora, chiar dacă numele fiecăruia în parte mai este pomenit în cursul aceleiaşi luni: Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfântul Grigorie Teologul (25 ianuarie) şi Sfântul Ioan Gură-de-Aur (27 ianuarie).
Teologia creştină este îndatorată enorm tuturor acestor trei Sfinţi a căror opere au fost nu de puţine ori numite, şi pe bună dreptate, “dumnezeieşti scripturi”, fiind normative pentru creştinismul răsăritean. Tainele Treimii, atât cât pot fi ele spuse în limbaj omenesc au fost exprimate intelectual de Grigore de Nazianz în discursurile sale teologice, ca şi de Vasile cel Mare. Teologia ulterioară nu a făcut altceva decât să gloseze pe marginea acestei opere, scrie Predici Laice.
Sărbătoarea lor este o sărbătoare a teologiei creştine răsăritene, teologie ce nu poate fi înţeleasă decât urmând cele trei aspecte ce caracterizează viaţa celor trei ierarhi: Liturghia, trăirea creştină desăvârşită şi cunoaşterea intelectuală.
Tradiții, obiceiuri și superstiții
În ziua în care sunt sărbătoriţi, nu se lucrează fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă.
În această zi trebuie să dăm o lumînare de pomană, pentru ca întreaga viaţă să fie luminată.
În multe zone, familiile îi ţin pe cei Trei Ierarhi de patroni ai casei. Se face colivă şi oamenii merg la biserică.
Pentru reuşita familiei şi a treburilor gospodăreşti, în această zi nu se lucrează.
Sărbătoarea se ţine pentru ca să ajute femeilor să toarcă mai cu spor peste an.
Se face praznic în onoarea sufletelor morţilor neîmpărtăşiţi.
Sărbătoarea se ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a-i apăra de boli şi durere pe toţi ai casei.
Celui ce lucrează în această zi i se strâmbă minţile.
Fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul: nu lucrează şi nu mănâncă decât pâine şi sare.
Se crede că în această zi încolţeşte sub zăpadă grâul care a rămas neîncolţit de cu toamnă.
În tradiţia populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că "se strâmbă pârtiile", iar vremea dă spre primăvară, scrie Mediaș Info.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
