„Am cuvântul pe limbă, dar nu mi-l amintesc”, „Am un lapsus”, „Oare unde am pus telefonul?” sunt doar câteva dintre expresiile pe care le utilizăm zilnic. Când trebuie să ne îngrijoreze micile rateuri ale memoriei? Când trebuie să cerem ajutorul unui specialist? Ce putem face pentru a îmbunătăţii capacităţile creierului nostru?
Autor: Anca Murgoci
Specialistul Alvaro Bilbao de la Johns Hopkins University încearcă să descopere secretele celui mai misterios organ al corpului uman. Autorul cărţii „Me falla la memoria. Claves para un envejecimiento cerebral saludable” (Îmi lipseşte memoria. Soluţii pentru o îmbătrânire sănătoasă a creierului) spune că a realizat un studiu cu 1.200 de persoane, din care 92% nu ştiau cum să aibă grijă de creierul lor. Specialistul explică când este momentul să consultăm un specialist, în urma eşecurilor de memorie. „Depinde de frecvenţa eşecurilor de memorie, dacă au un număr semnificativ, dacă sunt acompaniate de probleme de orientare (dacă persoana îşi pierde simţul orientării pe stradă), dacă individul nu îşi dă seamă atunci când are un lapsus sau dacă apar şi alte simptome neobşinuite”, explică Alvaro Bilbao pentru elmundo.es.
Expertul spune că soluţiile sunt mult mai simple decât oamenii şi-ar putea închipui: o dietă sănătoasă, exerciţii fizice, o viaţă activă, emoţiile pozitive, înţelegerea cu prietenii şi familia.
Rezerva cognitivă. Tot ceea ce un om învaţă într-o viaţă, anii de studiu, limbile învăţate, călătoriile, trăirile, cărţile citite constituie un enorm bagaj de care creierul nostru beneficiază pentru a se proteja de o îmbătrânire prematură.
Nutriţia. Din ce în ce este mai evidentă relaţia dintre nutriţie şi sănătatea vasculară pentru prevenirea apariţiei bolii Alzheimer. Este recomandată o dietă în care sunt interzise grăsimile, carnea, zahărul şi care să fie bogată în antioxidanţi pentru facilitarea memorării.
Activitatea fizică. „Ştim că sportul este un factor important de protejare contra Alzheimer, Parkinson sau Huntington”, spune Bilbao. Sportul ajută la creşterea agilităţii conexiunilor între neuroni.
Socializarea. Să aveţi mereu familia aproape este un alt factor important care ajută la menţinerea sănătăţii cerebrale.
Gestionarea emoţiilor. Stresul este unul dintre cei mai mari duşmani ai sănătăţii pentru că favorizează oxidarea ţesuturilor. Aşadar, cu cât aveţi mai multe bucurii şi satisfacţii, ajutaţi la o întârziere a îmbătrânirii creierului.
Stimularea cognitivă. Creierul preferă lucrurile neaşteptate sau greu de rezolvat. Un exerciţiu perfect este reprezentat de jocurile tip Sudoku sau Mah Jongg.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
