Potrivit sondajului IRES, 58% dintre respondenți susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar o treime le consideră importante (32%). De asemenea, 97% dintre cei chestionați spun că obișnuiesc să sărbătorească Paștele, iar aproape trei sferturi susțin, însă, că în regiunea din care provin nu există obiceiuri tradiționale de Paște și doar o cincime afirmă că acest fel de tradiții există, aceștia fiind cu precădere din regiunea Transilvaniei și Banatului și din zona Moldovei.
Printre tradițiile menționate ca fiind specifice Sărbătorilor Pascale, cei mai mulți menționează: mersul la 'udat'/'stropit' (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roșii (8%), mersul la cimitir (7%), sfințirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%).
Din eșantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paștele ortodox este de 94%. Totodată, 83% din rândul celor care sărbătoresc Paștele ortodox declară că merg de obicei la slujba de Înviere, iar 87% susțin că vor merge și anul acesta. Pe de altă parte, 61% afirmă că obișnuiesc să participe și la slujba religioasă din duminica Paștelui, iar 77% declară că vor merge să ia paști de la biserică.
[citeste si]
Aproape jumătate dintre cei chestionați țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină tot postul, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri). Alți 15% declară că intenționează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obișnuiesc să țină postul Paștelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenții care sărbătoresc Paștele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ținut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenților din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) și șapte (12%) sau mai multe zile (13%).
În sondajul citat se mai arată că 68% dintre toți participanții la studiu cred că Paștele ar trebui sărbătorit la aceeași dată atât de credincioșii ortodocși, cât și de cei catolici. Opțiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paștelui este mai frecventă în rândul respondenților peste 65 de ani, a celor din mediul urban și a celor care locuiesc în Transilvania și Banat.
În ceea ce privește perspectiva financiară cu privire la Sărbătorile Pascale din acest an, 44% dintre participanții la studiu spun că din banii pe care i-au alocat acestei sărbători vor reuși să cumpere toate cele necesare, în timp ce alți 32% dintre ei că banii le sunt suficienți, cu mici restrângeri. De asemenea, 15% declară că vor fi nevoiți să renunțe la multe produse, în timp ce 7% susțin că bugetul pe care îl au nu le va fi suficient nici pentru strictul necesar.
De altfel, mai bine de o cincime dintre respondenți (22%) spun că vor avea pentru masa de Sărbătorile Pascale din acest an un buget de peste 600 de lei, 19% dispun de sume cuprinse între 401 și 600 de lei, 10% de un buget între 201 și 400 de lei, iar 14% de până la 200 de lei. 2% nu vor cheltui nimic pentru masa de Sărbători din acest an, iar 20% nu și-au stabilit încă bugetul.
Sondajul mai arată că 45% dintre participanții la studiu sunt de părere că anul acesta vor cheltui aceleași sume pentru cumpărăturile de Paște ca în anul trecut, în timp ce 27% susțin că vor cheltui mai puțin, iar 21% afirmă că vor cheltui mai mult decât în 2015.
Doar 12% dintre cei care sărbătoresc Paștele ortodox spun că vor beneficia de prime cu această ocazie, un procent mai ridicat regăsindu-se printre respondenții care locuiesc în Transilvania și Banat. Dintre ei, 64% cred că primele vor fi similare cu cele din anii precedenți, 13% cred că acestea vor fi mai consistente, în timp ce 22% cred că vor fi mai modeste.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
