Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Guvernului să oprească finanțarea celor mai sărace localități din țară, având în vedere că acestea nu își acoperă în prezent nici măcar un sfert din cheltuielile administrative (salarii angajați și aleși, respectiv minime cheltuieli de funcționare), dar preferă să exercite presiune pe Consiliile Județene și pe Executiv, pentru a obține fonduri prin diferite alte canale.
IPP susține, într-un comunicat publicat pe site-ul organizației, că celor aproximativ 90 de localități din țară, care nu reușesc să obțină venituri suficiente astfel încât să asigure măcar 1/4 din bugetul necesar, ar trebui să li se suspende finanțarea de la Bugetul de Stat, până când vor fi în situația de a decide singure ce vor să facă.
Potrivit IPP, există diferențe semnificative între valoarea medie a veniturilor proprii (provenind din taxe şi impozite locale) pe cap de locuitor între localitățile cele mai sărace și cele mai bogate. "Asta nu împiedică însă comunele sărace să facă cheltuieli care depăşesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile să le colecteze, preferând să exercite încontinuu presiune pe Consiliile Judeţene şi pe Guvern, pentru a obţine bani prin diferite alte canale (ex: fondul de rezervă, fonduri speciale ale ministerelor)", se susțien în comunicatul citat.
"Au apărut peste 22 de asemenea localităţi noi, în ultimii 10 ani, din ambiția politică a unor parlamentari inconștienți, unele dintre ele neavând, în mod evident, capacitate să reziste economic nici măcar la limita de jos", semnalează în continuare IPP, care, în contextul discuțiilor despre regionalizare, solicită Guvernului să oprească finanțarea localităților din Bugetul de Stat până când vor fi în situația de a decide singure (prin referendum) asupra contopirii cu localități învecinate, diversificării surselor de finanțare, etc. Fiecare localitate își decide soarta în măsura în care dispune de minime resurse financiare proprii pentru acoperirea cheltuielilor imperative. Politica păguboasă practicată de toate Guvernele României de până acum - de a trimite bani unor localităţi incapabile să încaseze contribuţiile de la propriii locuitori - este profund incorectă faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care fac eforturi să îşi plătească taxele şi impozitele locale".
IPP semnalează, de asemenea, că România se încăpățânează să nu canalizeze resursele publice (interne și externe) către zone cu concentrare mare de populație, pentru a se atinge un impact sporit, ci în cele mai îndepărtate cătune.
În opinia aceluiași IPP, "primăriile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu, Direcţiile de taxe şi impozite, nu îşi asumă obligaţia de a forma o cultură a respectării disciplinei fiscale, rezumându-se la a aplica sancţiuni.
În consecință, IPP "critică faptul că în sistemul politic și administrativ din România se cultivă o dependență financiară a localităților față de aparatul și resursele centrale și solicită "actualului Guvern, în contextul pregătirii priorităților de finanțare din fonduri UE 2014 - 2020 în cadrul cărora banii pentru reforma administrației rămân importanți, să dea dovadă de mai mare responsabilitate în privința stabilirii țintelor de program în privinţa consolidării capacităţii interne pentru colectarea taxelor și impozitelor locale".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
