În cele două milenii care au trecut de la răstingnirea Mântuitorului, imaginea crucificării lui Isus pe muntele Golgota îl prezintă pe Iisus cu braţele întinse de-a lungul celor două braţe ale crucii, cu palmele pironite de lemn. O nouă ipoteză, prezentată de o echipă de cercetători care a studiat Giulgiul din Torino sugerează că lucrurile nu s-au petrecut chiar aşa şi că actul crucificării era diferit faţă de această imagine convenţională, scrie Daily Mail.
Giulgiul din Torino este un artefact despre care se spune că ar fi acoperit corpul lui Isus după răstignire, dar despre care se manifestă şi destulă reţinere, la datarea sa cu Carbon 14 evidenţiindu-se faptul că materialul a fost confecţionat în secolul XIV.
"În orice caz, Giulgiul merita studiat, pentru că şi dacă este un fals, atunci este o dovadă extrem de interesantă a ingenuităţii umane", a declarat Matteo Borrini, cercetător în cadrul Universității John Moores din Liverpool, unul dintre autorii studiului.
Echipa de cercetători s-a aplecat asupra studiului urmelor de sânge scurs de pe braţele celui crucificat, a cărui siluetă s-a imprimat pe giulgiu.
Cu ajutorul istoricilor s-au identificat poziţiile în care erau executaţi condamnaţii la crucificare, pentru a evidenţia modelul de scurgere a sângelui care a putut produce urmele lăsate pe giulgiu.
Teoria crucificării cu braţele poziţionate deasupra capului nu este recentă, mai mulţi istorici opinând că aceasta era metoda folosită de romani în mod uzual, şi, chiar dacă imaginea crucificării Mântuitorului cu braţele aşezate orizontal este cea mai răspândită, în lumea artistică au existat reprezentări ale crucificării în Y, cel mai cunoscut exponent fiind pictorul olandez Paul Rubens.
Studiul a confirmat că urmele de sânge de pe giulgiu provin ca urmare a unui act de crucificare, dar că poziţia celui condamnat a fost cu braţele ridicate deasupra capului, corpul acestuia luând forma literei Y.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
