Acest proiect reînvie tentația tehnocratică de a trata economiile private drept resurse publice? Aflăm răspunsul dintr-o analiză pe care profesorul de economie Mircea Coșea a făcut-o pentru DC News:
„Devine contul personal cont european? Acum câteva luni, mass media a adus în discuție o problemă care a creat o stare de neliniște la nivelul populației. S-a relatat că ar exista posibilitatea ca Uniunea Europeană să „decidă” ca fiind necesară preluarea sumelor din depozitele bancare ale populației europene pentru acoperirea cheltuielilor de înarmare, devenite obligatorii în contextul posibilei reduceri a rolului SUA în NATO.
Cât de reală și de îngrijorătoare este o astfel de „decizie” a UE? Răspunsul a venit la 30 septembrie a.c.
O parte importantă a analizei economice din țările occidentale ale UE consideră că 30 septembrie 2025 poate fi considerată data apariției unei evidente orientări a Uniunii Europene spre conceperea și aplicarea unor politici de tip dirijist care contravin spiritului și valorilor economiei de piață
Pe 30 septembrie, Comisia Europeană a prezentat planul său pentru un „Cont de Economii și Investiții” (SIA), un nou produs financiar conceput pentru a canaliza capitalul privat către economia europeană. Scopul ar fi generarea a până la 1,2 trilioane de euro în investiții suplimentare pe parcursul a zece ani, prin mobilizarea unei părți din cele aproximativ 10 trilioane de euro pe care gospodăriile le-au depus în conturi de economii sau conturi bancare. Potrivit Bruxelles-ului, aceste economii sunt „latente” și, prin urmare, sub utilizate și ar trebui redirecționate către acțiuni, obligațiuni sau fonduri europene prin facilități fiscale decise de fiecare stat membru.
Sesizăm aici o veche tentație tehnocratică: de a considera economiile private ca o resursă publică pe care Bruxelles-ul ar putea-o folosi.
„Cetățenii, care aleg în mod liber să-și investească banii nu fac alegerile corecte; prin urmare, depinde de tehnocrații de la Bruxelles să „ îi ajute (...) să ia decizii financiare înțelepte” pentru a-și îmbunătăți „bunăstarea, securitatea financiară și independența”, a declarat Maria Luis Albuquerque, comisar european pentru servicii financiare, cetățenii europeni, care economisesc mult, mențin o pondere prea mare în depozite al căror randament este foarte scăzut sau, cu inflație, chiar negativ în termeni reali. Această preferință pronunțată pentru economiile preventive privează companiile europene de finanțare esențială, un fenomen care devine extrem de acut, pe măsură ce UE încearcă să accelereze tranzițiile sale ecologice și digitale. Într-un scenariu optimist, Comisia estimează că o participare sporită a persoanelor fizice la piețe ar putea genera investiții suplimentare de peste 1,2 trilioane de euro în active ale UE pe parcursul a zece ani.”
Inițiativa de la Bruxelles pare un nou avatar al dirijismului economic: multiplicarea stimulentelor fiscale și a mecanismelor birocratice pentru a orienta fluxurile de economii într-o direcție considerată „virtuoasă” de către Comisie – tranziția energetică, inteligența artificială – în special pentru a concura cu GAFAM, acronim format din inițialele celor cinci mari companii americane de tehnologie: Google, Apple, Facebook (acum Meta), Amazon și Microsoft.
Acest proiect al Comisiei maschează în primul rând eșecul său de a crea o piață de capital. Fragmentată de taxe și reglementări naționale disparate, UE este incapabilă să își finanțeze propriile companii. Startup-uri promițătoare precum Mistral AI sau Qonto își vor strânge fonduri în Statele Unite, deoarece mediul este mai simplu și, prin urmare, mai atractiv.
Important este și faptul că pentru a asigura succesul acestei scheme, care ar putea genera investiții suplimentare de 1,2 trilioane de euro pe parcursul a zece ani, Bruxelles-ul exercită o presiune puternică asupra statelor membre: acestea vor trebui să ofere avantaje fiscale cum ar fi : facilități fiscale, deduceri, amânări.
Referindu-se la această problemă, Mario Draghi a declarat că „Europa își va păstra capitalul prin relaxarea constrângerilor de reglementare, nu prin încercarea de a gestiona economiile populației”, dar Mario Draghi a mai criticat UE în celebrul său Raport pentru excesul de reglementare fără însă a fi luat în seamă de actuala conducere a Comisiei.
Rămâne de văzut cât de „aplicabilă” în realitate este această dorință a programului „Contul de Economii și Investiții” ( SIA). Până la aflarea rezultatelor aplicării SIA poate că ar trebui să ne ghidăm după sfatul Băncii Central Europene: „Păstrați-vă calmul și păstrați numerar.” În spatele acestui titlu oarecum anxiogen, Banca Centrală Europeană (BCE) face apel la cetățenii UE să păstreze o mică rezervă de numerar acasă pentru a se pregăti pentru neprevăzut”, a zis Mircea Coșea în analiza sa pentru DC News.