Curtea Constituțională a dat undă verde inițiativei legislative cetățenești prin care sindicatele din Educație cer modificarea Legii învățământului și anularea unor măsuri introduse prin Legea 141/2025. Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru DC News că peste 150.000 de semnături au fost validate de CCR, iar proiectul va ajunge acum în Parlament, care va decide dacă va adopta schimbările propuse de sindicaliști.
Inițiativa legislativă cetățenească prin care sindicatele din educație cer anularea modificărilor aduse prin Legea nr. 141/2025 a trecut de controlul Curții Constituționale și va intra în dezbaterea Parlamentului. Liderii sindicatelor din Educație spun că acesta este un pas important pentru revenirea asupra măsurilor pe care le consideră nocive pentru sistemul de învățământ.
Este a doua oară când cetățenii duc legea în Parlament! Prima dată a fost pe buget de 6% pentru educație
Potrivit Curții Constituționale, inițiativa îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție în ceea ce privește numărul minim de semnături și reprezentativitatea teritorială. Din cele peste 180.000 de semnături depuse, peste 150.000 au fost validate.
Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a explicat pentru DC News că scopul inițiativei este eliminarea modificărilor introduse prin Legea nr. 141/2025.
„Discutăm în primul și în primul rând despre inițiativa cetățenească, care a fost susținută de către cele două federații sindicale din învățământul preuniversitar, federații reprezentative, FSLI și Spiru Haret. Bineînțeles că pe lângă noi au venit și o parte din colegii din învățământul superior, cei de la Alma Mater. S-au strâns peste 180.000 de semnături, din care 150.000 au fost validate de către Curtea Constituțională și au fost considerate ca îndeplinind criteriile stabilite de legislația în vigoare privind inițiativele legislative cetățenești.
Oricum, prin această inițiativă, noi dorim să anulăm toate măsurile care au fost asumate către guvernul Bolojan prin Legea 141. Pentru că despre asta este vorba. Iar în momentul de față, într-adevăr, este un demers cu o mare greutate, pentru că Parlamentul României va fi obligat să ia în discuție această inițiativă.
Și acum vom vedea și noi cât de corecți și de onești sunt politicienii noștri. Cât de apropiați sunt ei de interesele cetățenilor, de interesele celor care i-au adus la putere, de interesele celor care, până la urmă, i-au propulsat acolo în Parlament.
Dacă Guvernul a demonstrat că nu este înțelegător și nu vrea să revină asupra unor decizii care nu au fost corecte, decizii care au afectat sistemul de învățământ preuniversitar și universitar, sperăm ca Parlamentul României, plecând de la această inițiativă legislativă cetățenească, lansată de către Federațiile Sindicale din învățământul preuniversitar, să treacă la modificarea tuturor acelor articole care au fost afectate prin Legea 141”, a declarat Marius Nistor pentru DC News.
Ce modificări cer sindicatele din Educație
Întrebat la ce articole se referă concret inițiativa, liderul sindical a enumerat principalele modificări pe care sindicatele doresc să le vadă adoptate de Parlament.
„Vorbim de revenirea la norma didactică de predare, vorbim de bursele elevilor, vorbim de plata cu ora, vorbim de efectivele de elevi la clasă. Deci, iată toate acele articole care au fost modificate prin Legea 141 și nu numai”, a precizat Marius Nistor.
De ce a ajuns inițiativa la Curtea Constituțională
Liderul Federației „Spiru Haret” a explicat că verificarea de către Curtea Constituțională face parte din procedura obligatorie aplicabilă tuturor inițiativelor legislative cetățenești.
„Aceasta este procedura legală. Noi strângem semnăturile în conformitate cu legislația în vigoare. Aceste semnături se depun la registratura Parlamentului României. Acolo ele sunt verificate. Dosarele cu semnături sunt verificate pentru a se vedea dacă întrunesc toate condițiile prevăzute de legislația referitoare la inițiativele legislative plecate pe filieră cetățenească și, bineînțeles, în momentul în care se constată că sunt constituționale, atunci automat Parlamentul poate să treacă la dezbaterea acestei inițiative și să și-o asume sau nu”, a explicat Marius Nistor.
Întrebat cine a sesizat Curtea Constituțională, acesta a precizat că nu este nevoie de o sesizare din partea unei persoane sau instituții.
„Nu trebuie să sesizeze cineva, este obligația lor, e procedura. Noi discutăm de o procedură. Cineva trebuie să facă verificările ca atare”, a afirmat liderul sindical.
Ce urmează după decizia Curții Constituționale
După validarea inițiativei de către Curtea Constituțională, proiectul legislativ va fi trimis Parlamentului, unde va intra în procedura de dezbatere.
Parlamentarii vor putea decide dacă adoptă propunerile sindicatelor, dacă le modifică sau dacă resping inițiativa.
Întrebat ce așteptări are de la această etapă, Marius Nistor a răspuns: „Ca Parlamentul României să și facă datoria!”
Decizia Curții Constituționale nu înseamnă că modificările solicitate de sindicate au intrat deja în vigoare. Hotărârea confirmă doar că inițiativa legislativă cetățenească respectă cerințele constituționale și poate fi dezbătută de Parlament, instituția care va decide forma finală a eventualelor modificări ale legislației din Educație.
Context: Ce schimbări a adus Legea 141/2025 în Educație
Disputa dintre sindicatele din educație și Guvernul Bolojan are la bază modificările introduse prin Legea nr. 141/2025, care a adus mai multe schimbări în sistemul de învățământ preuniversitar.
Norma didactică de predare
Profesorii din gimnaziu și liceu au avut norma de predare de 18 ore pe săptămână. Prin Legea nr. 141/2025, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor.
Numărul de elevi în clasă
Legea 141/2025 a modificat modul de constituire al claselor, iar sindicatele susțin că numărul de elevi dintr-o clasă au crescut. De exemplu, pentru învățământul liceal, legea prevede o medie de 23 de elevi pe clasă, cu minimum 16 și maximum 30 de elevi. În situații excepționale, clasele pot funcționa și cu depășirea efectivului maxim, în anumite limite și cu aprobări speciale.
Sindicatele cer revenirea la regulile anterioare și consideră că majorarea numărului de elevi din clase afectează activitatea profesorilor și atenția acordată fiecărui copil.
Plata cu ora
O altă măsură contestată este schimbarea modului de calcul al plății cu ora. Profesorii susțin că noua formulă reduce veniturile obținute pentru orele suplimentare și cer revenirea la calculul bazat pe salariul de bază și drepturile salariale aferente.
Pe scurt, sindicatele vor: revenirea normei de predare de la 20 de ore la 18 ore pe săptămână, reducerea numărului de elevi din clase, revenirea la vechiul mod de calcul al plății cu ora, modificarea prevederilor privind bursele și eliminarea altor măsuri introduse prin Legea 141/2025.