Pentru a înțelege pe deplin unde se află învățământul românesc astăzi, este util să privim în trecut, la originile și evoluția istorică a examenului de bacalaureat în România. În perioada interbelică și imediat următoare, această evaluare era considerată un prag social și intelectual, o probă de o rigoare extremă care conferea un statut social de neatins celor foarte puțini care reușeau să o promoveze. În cadrul emisiunii DC Edu, s-a evocat atmosfera acestui examen din prima jumătate a secolului XX și s-a amintit de opere celebre precum „Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade sau de mărturiile criticilor literari de renume.
„Remarc o anumită tendință de uniformizare, de masificare, de coborâre a ștachetei. Și când spun asta, mă gândesc și la Bacalaureatul din perioada interbelică sau de dinainte de perioada interbelică. Ne amintim `Romanul adolescentului miop`, era examenul vieții. Am stat odată de vorbă demult cu Barbu Cioculescu, fiul celebrului critic, și mi-a povestit cu umorul lui cum a fost bacalaureatul. L-a prins cred că în ultimul an așa, la limită până la instaurarea regimului comunist și spunea: 'ăsta era examenul vieții'. Dura vreo două zile, la vreo 12 probe, între care greacă și latină. Era examen cu public, participau și părinții. Dacă îți luai bacalaureatul, erai un om făcut, să zicem așa. Astăzi nu mai e așa, nici nu spunem că ar trebui să fie așa”, a spus prof. univ. dr. Sorin Ivan, moderatorul emisiunii DC Edu.
Rigoarea acelor vremuri contrastează puternic cu formatul actual. Pe atunci, studiul limbii latine și al limbii grecești vechi nu era o opțiune academică nișată, era o componentă structurală a culturii generale a oricărui absolvent de liceu, considerată indispensabilă pentru formarea unei gândiri structurate și a unei exprimări elevate.
„Fiecare generație vine cu provocările sale și deopotrivă societatea. Cred că îi pregătim pentru lumea în care trăiesc pe copii”, susține prof. Irina Georgescu de la Colegiul Național „Sfântul Sava”.
De la acele probe complexe, de o solemnitate academică aparte, sistemul a evoluat continuu spre simplificare și standardizare și s-a adaptat noilor realități de masă. Un moment important în această evoluție a fost renunțarea treptată la probele orale tradiționale de examinare, înlocuite aproape integral de teste scrise.
Profesorul Ovidiu Mihai Șontea de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” observă cu o undă de regret direcția în care se îndreaptă evaluările naționale și avertizează asupra riscurilor unei digitalizări prost înțelese, care ar putea duce la dispariția completă a evaluării modului în care elevul se exprimă articulat:
„Păi exista probabil o noimă în a studia greaca și latina pe vremea respectivă, iar viteza cu care decurg lucrurile astea e o viteză, cum să o zic, e... nu poți vedea, e halucinant cum decurg lucrurile. Și probabil că și noi va trebui să adaptăm bacalaureatul acestei viteze. Pentru că dacă ați povestit despre bacalaureatul interbelic, când se dădea și oral, probă orală, acuma probabil că o să trecem la stilul grilă pe calculator, ca să fie totul rapid și să se corecteze repede. Și itemii care sunt foarte fideli, părerea mea este că o să dispară, iar exprimarea copilului pe de-a întregul, pentru că noi trebuie să vedem pe de-a întregul cum se exprimă, din nou n-o să avem cum să o analizăm”, susține cadrul didactic.
Înlocuirea eseurilor și a demonstrațiilor matematice detaliate cu teste de tip grilă, ușor de corectat automat de către algoritmi, riscă să reducă evaluarea la o simplă verificare a unor competențe mecanice de bifare a unor opțiuni gata construite.
Profilul absolventului de liceu în fața viitoarei reforme din 2030
Această evoluție nu poate fi însă oprită, ea este parte a unui proces global de digitalizare și eficientizare administrativă. Totuși, marea provocare a deceniului actual este ca noile instrumente digitale și noile programe de studiu să nu ducă la o prăbușire definitivă a exigențelor academice, dar să servească la o evaluare mai modernă și mai corectă.
Prof. Irina Georgescu aduce în discuție importanța adaptării examenului la nevoile concrete ale lumii în care trăim.
„Sunt convinsă că se va schimba bacalaureatul. Cum vă spuneam, vor fi programe noi. În definitiv, ne raportăm la un profil al absolventului de liceu pe care trebuie să îl urmărim. Cum ziceam mai devreme, îl pregătim pentru lumea aceasta în care intră și cu care dă piept și deopotrivă poate vor fi și niște standarde foarte clare de evaluare, astfel încât și elevul, profesorul și părintele și oricine să știe să se raporteze adecvat la aceste exigențe”, susține profesoara.
Trecerea inevitabilă către evaluarea digitală și reformele succesive ale sistemului de educație nu trebuie să piardă din vedere scopul școlii: formarea unor minți libere, capabile de analiză critică și de exprimare coerentă. Într-o epocă dominată de mesaje scurte, imagini și algoritmi de recomandare rapizi, salvarea abilității de a scrie și de a vorbi corect în limba română devine o prioritate națională.
Standardizarea subiectelor de bacalaureat, deși utilă pentru a asigura o evaluare unitară la nivel național, nu trebuie să devină un corset care să sufoce imaginația și gândirea independentă a tinerilor, susțin profesorii invitați la DC Edu. Provocarea cadrelor didactice este de a folosi libertatea pedagogică de la clasă pentru a le insufla elevilor pasiunea pentru cunoaștere, dincolo de limitele strâmte ale „șabloanelor de examen”. Numai astfel, viitorul bacalaureat va putea rămâne cu adevărat o confirmare a maturității intelectuale a tinerilor din România.
VEZI EMISIUNEA DC EDU INTEGRAL: