Avem un buget pentru 2026 care prevede un deficit bugetar de circa 6,2% din PIB. Reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 (calculate pe angajamente - ESA) este o corecție majoră, dar mai este cale lungă până la reperul de 3% din PIB, să ajungem la un surplus primar al bugetului, adică înainte de plata dobânzilor în contul datoriei publice.
Care era riscul adus de deficit? În ce măsură era sustenabil acest deficit?
Profesorul Nicolae Moroianu a avertizat, într-un interviu acordat DC News, asupra riscurilor pe care le poate aduce un deficit bugetar ridicat într-o economie aflată în scădere. El a explicat că problema nu este doar valoarea deficitului, ci și capacitatea statului de a susține costurile generate de acesta.
„Un deficit care rămâne la același nivel în mărime absolută, într-o economie care scade și în care încasările la buget ajung să fie mai mici, poate să devină o problemă pentru sustenabilitatea lui, prin mărimea dobânzilor care trebuie plătite pentru acel deficit.
Nemaivorbind de situația în care cursul de schimb ajunge să se deprecieze rapid și există și datorii în valută. Atunci, chiar dacă dobânda nu se modifică, suma care trebuie plătită la scadență, dacă cursul de schimb rămâne în zona aceasta, ajunge să fie mult mai mare în lei. Și atunci inclusiv plata dobânzilor va fi o problemă. De aceea, deficitul trebuie controlat și ținut sub control prin prisma dobânzilor pe care le avem de plătit pentru datoria pe care o avem”, a zis profesorul Nicolae Moroianu, de la Academia de Studii Economice din București, într-un interviu pentru DC News.
Continuarea, pe DC News: