Luni, 28 septembrie, încep audierile în comisiile de specialitate pentru miniștrii propuși de premierul desemnat Siegfried Mureșan.
Update:
Sorin Grindeanu susține declarații de presă la Parlament.
„Partidul Social Democrat a luat astăzi o decizie fermă, asumată și ireversibilă: nu vom vota guvernul Bolojan de rit nou, se cheamă Mureșan, dar e condus de acest Siegfried Vasile Mureșan. Deci rămâne cum am stabilit și în ședințele anterioare. Urmare a acestui vot de miercuri care va duce la picarea guvernului, PSD își reafirmă dorința de a guverna.
Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake-news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament”, a spus Sorin Grindeanu.
Video:
Update:
Siegfried Mureșan a anunțat, într-o postare pe pagina de Facebook, că l-a contactat din nou pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a transmis un document despre programul de guvernare.
El a explicat că programul include și propuneri ale PSD și că este dispus să discute despre program, formarea Guvernului și soluționarea crizei politice.
Trebuie menționat că, potrivit unor surse, PSD a decis să nu voteze pentru învestirea Guvernului Siegfried Mureșan. Decizia a fost luată în unanimitate de social-democrați.
„L-am contactat din nou în această dimineață pe președintele PSD, Sorin Grindeanu.
I-am transmis documentul de mai jos, care evidențiază clar cum programul nostru de guvernare cuprinde și propuneri ale Partidului Social Democrat.
Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.
Sunt oricând dispus să discutăm despre programul de guvernare, despre formarea Guvernului și rezolvarea crizei politice din România.
---------
„Propuneri PSD care se regăsesc în Programul de Guvernare Mureșan
1. Energie și resurse
Programul nostru propune ceea ce solicită și PSD: capacități noi, rețele, stocare, interconectări, echipamente energetice produse în
România și sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili.
Mergem mai departe cu:
• proiecte concrete: Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești, Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă;
• prima concesiune pentru eolian offshore în Marea Neagră;
• sprijin public plătit doar pentru capacitatea pusă efectiv în funcțiune;
• cadru stabil pentru prosumatori;
• calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii;
• piață cu contracte pe termen lung, fără plafonări generalizate de preț.
2. Securitate, apărare și industria de profil
Programul nostru propune ce cere și PSD: SAFE (16,68 mld. euro) folosit ca achiziție care aduce producție și furnizori în România, industrie de apărare legată de nevoile Armatei, software național pentru drone și un mecanism contra dezinformării.
Mergem mai departe cu:
• cheltuieli de apărare care cresc gradual spre 5% din PIB, legate de capabilități;
• modernizarea bazelor Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu;
• hubul F-16 de la Fetești;
• hubul european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027;
• capabilități anti-drone pentru Garda de Coastă;
• pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028.
3. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare
Programul nostru propune ce cere și PSD: Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central, ajutoare de stat concentrate pe ecosisteme strategice și evaluate public, PPP-uri fără mutarea datoriei în afara bilanțului.
Mergem mai departe cu:
• o singură structură pentru toate ajutoarele de stat;
• recuperarea integrală a banilor dacă firma nu își ține angajamentele;
• programul „Campioni regionali” prin sprijin acordat de Exim Bank;
• eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027;
• amortizare accelerată pentru investiții;
• regula „o obligație nouă, două eliminate”;
• statut de piață emergentă pentru bursă și o piață de creștere pentru IMM-uri.
4. Colectare corectă și disciplină bugetară
Programul nostru propune ce cere și PSD: analiza de risc integrată în ANAF, control pe marea evaziune, reducerea decalajului de TVA și regula că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă.
Mergem mai departe cu:
• ținte ferme de deficit: 6% din PIB în 2026, sub 3% în 2030;
• bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie;
• reunificarea ANAF cu Vama;
• bonus–malus pentru conducerea ANAF;
• declarații precompletate;
• statul care își plătește datoriile la timp;
• „dividendul reformei”: jumătate din economii se întorc prin reducerea taxării muncii.
5. Reforma statului și servicii publice
Programul nostru propune ce cere și PSD: comasarea instituțiilor, un punct digital unic, principiul că statul nu cere de două ori aceeași informație și evaluarea după rezultate.
Mergem mai departe cu:
• 13% mai puțini parlamentari;
• maximum trei secretari de stat pe minister;
• fiecare companie de stat încadrată în 12 luni într-un regim clar (dezvoltare, listare, privatizare, închidere);
• rating public de la A la E pentru companiile de stat;
• ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi;
• 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028;
• reforma Bucureștiului și a zonelor metropolitane.
6. Muncă, venituri, coeziune și demografie
Programul nostru propune ce cere și PSD: creșe, sprijin pentru familii, locuințe accesibile pentru tineri, recalificare legată de locuri de muncă reale și un program complet pentru diaspora.
Mergem mai departe cu:
• „Contul Viitorului” pentru fiecare copil;
• păstrarea indemnizației pentru creșterea copilului la revenirea la muncă;
• subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEETs;
• eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație;
• contracte de muncă flexibile;
• o nouă lege a locuințelor sociale;
• ghișeu unic pentru românii care se întorc acasă.
7. Educație, sănătate și cercetare
Programul nostru propune ce cere și PSD: combaterea abandonului școlar, învățământ dual, finanțare pentru cercetare, medicina de familie ca pilon al prevenției și management profesionist în spitale.
Mergem mai departe cu:
• ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare;
• primă de performanță de 10–20% pentru profesori;
• noul bacalaureat din 2030;
• 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028;
• centre pentru AVC și infarct în toate regiunile;
• trasee integrate pentru pacienții oncologici;
• acces mai rapid la terapiile inovatoare.
8. Agricultură, irigații și dezvoltare rurală
Programul nostru propune ce cere și PSD: irigații și rezerve de apă, sprijin pentru procesare și cooperative, trasabilitate prin programul
„100% RO” și evidența animalelor, apărarea plăților directe în viitorul buget european.
Mergem mai departe cu:
• mecanism de compensare a pierderilor din secetă, făcut cu Banca Mondială, din primăvara lui 2027;
• pachet pentru tânărul fermier;
• descurajarea cumpărărilor speculative de teren;
• noua lege a arendei;
• plata integrală a sprijinului pe 2026;
• reluarea exporturilor de ovine.
9. Infrastructură și investiții strategice
Programul nostru propune ce cere și PSD: prioritizarea tuturor investițiilor, finalizarea proiectelor începute, un cadru integrat pentru fonduri europene, buget și împrumuturi, și pregătirea planului de fonduri europene 2028–2034.
Mergem mai departe cu:
• minimum 10 mld. euro pe an din coeziune, din 2027;
• transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări;
• plata lucrărilor la termen, publicată lunar;
• piața feroviară de călători deschisă competitiv din 2028;
• înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030;
• Dunăre navigabilă tot anul.
10. România europeană și euroatlantică
Programul nostru propune ce cere și PSD: aderarea la OECD, statul de drept, drepturile minorităților și cooperarea cu UE și NATO împotriva ingerințelor străine.
Mergem mai departe cu:
• acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026;
• deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina;
• Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA;
• România ca platformă energetică regională în parteneriat cu SUA;
• reforma justiției: CSM ales de tot corpul profesional, măsuri contra prescripției;
• reforma serviciilor de informații: interzicerea ofițerilor acoperiți în presă, politică și culte, mandate de maximum opt ani pentru șefi”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina de Facebook.
Update:
George Simion, liderul AUR, a declarat că partidul pe care îl conduce nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan sau de altcineva. Potrivit acestuia, AUR negociază cu toate formațiunile politice pentru formarea unui guvern stabil, iar, în lipsa unei majorități, România ar trebui să ajungă la alegeri anticipate.
Liderul AUR a mai spus că partidul va analiza posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan dacă acesta nu convoacă alegeri.
„Dragi români,
În ultimele luni au pus enorme presiuni pe noi ca să trădăm încrederea pe care ne-ați acordat-o și să votăm un guvern de tip marionetă. Nu vom fi prezenți în comisii, în plen, și nu vom vota un guvern Siegfried Mureșan sau cel care urmează după aceea, Nazare, pentru că asta înseamnă trădarea încrederii pe care voi ne-ați acordat-o.
Trecem printr-o criză politică majoră. Am desemnat o echipă de negociere cu toate formațiunile politice pentru ca în următoarele zile să ajungem la a forma un guvern stabil. Este de datoria AUR să facă parte din guvernare și să treacă țara peste aceste momente grele.
Dacă, în continuare, cei de la celelalte formațiuni politice nu vor fi lăsați, nu vor avea voie, nu ne vor acorda pozițiile necesare pentru a face România bine, trebuie constatat, conform Constituției, faptul că nu există o majoritate, iar după căderea următorului guvern trebuie să ajungem la votul românilor.
Vom discuta cu toate persoanele responsabile posibilitatea ca, în cazul în care Nicușor Dan nu convoacă alegeri, cum îi cere Constituția, să fie suspendat. Trebuie să strângem numărul necesar de semnături, trebuie să avem voturile în Parlament, dar, mai presus de orice, trebuie să vă avem pe voi în spate, milioane de români care nu trebuie să mai rămână tăcuți. Ridicați-vă și cereți o țară a românilor în care, pentru prima oară, voi să conduceți”, a spus George Simion.
Video:
Update:
Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a criticat PNL și USR pentru măsurile adoptate în 2021 și a spus că acestea au dus la înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor și la măsuri nefavorabile pentru salariile din mediul privat și pentru antreprenori.
Potrivit acestuia, PNL și USR au pregătit prin PNRR eliminarea unor facilități fiscale și modificarea pragului pentru IMM-uri, iar PSD nu va vota guvernul propus de Siegfried Mureșan.
„Program nou, sau nu, dar aceeași direcție!
Astăzi, în Parlament, vor începe audierile noilor miniștri propuși și ni se va prezenta noul program de guvernare al Guvernului Mureșan.
Cred că trebuie să pornim de la o întrebare foarte simplă - ne uităm la ce scriu acum în programul de guvernare sau la ce au făcut în anul 2021 când PNL și USR au avut împreună puterea? Ghici ce au majorat? Nimic, dar au pus bazele următoarelor creșteri de taxe și impozite.
Cum? Vă explic acum.
Să facem un bilanț, cu mâna pe inimă și zâmbetul de rigoare pe care ni l-au oferit constant, spunându-ne permanent: “NU se poate”, “NU avem”, “vom vedea”, “când se va putea” (este vreun deja-vu aici?).
Să mergem pe categorii:
1. seniorii - pensii înghețate - 0 (zero) lei creștere de pensii și nu s-au oprit aici - i-au vrut săraci pe părinții și bunicii noștri pentru următoarea jumătate de secol scriind în PNRR acel celebru, dar atât de nedrept procent de 9,4%;
2. bugetarii - au primit același tratament - salarii înghețate;
3. copiii - te-ai fi gândit că aici vor fi mai empatici, dar nu (nici nu cred că știu termenul) - a doua tranșă de majorare a alocațiilor nu a mai fost dată - mamele au aflat că PNL și USR “NU vor să joace populist”. Asa a fost numit de ei dreptul copiilor la o alocație mai mare: populism;
4. salariații din mediul privat - nu au scăpat nici ei - a fost trimis de către Guvernul de atunci un punct de vedere negativ la aprobarea Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană - deci se opuneau și majorării salariilor din mediul privat;
5. mediul de afaceri - hai poate aici găsim ceva bun, sau așa ne-am fi gândit, dar nu vă faceți speranțe degeaba - au pus bazele viitoarelor creșteri de taxe pe muncă pentru unele categorii de angajați și creșterile de impozite pentru antreprenori. Cum? Au scris în PNRR să fie eliminate facilitățile fiscale pentru lucrătorii din construcții, agricultură, alimentație și IT și au coborât pragul pentru încadrarea la IMM.
Ar mai fi lucruri “minunate și reformatoare”, dar, pentru moment, mă opresc aici. Concluzia este clară: pentru oameni exista mereu un “NU se poate”!
Astăzi, aceiași oameni vin să ne explice ce înseamnă guvernare responsabilă. Ei bine, domnilor de la PNL și USR, să știți că noi, PSD, NU vom vota acest Guvern”, a scris Marius Budăi pe pagina de Facebook.
Update:
Sindicatul „MIPE Normalitate”, care reprezintă peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, a transmis o scrisoare deschisă prin care îi solicită premierului desemnat Siegfried Mureșan un dialog direct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Angajații contestă măsurile privind reducerea veniturilor și a personalului și avertizează că acestea pot accentua deficitul de specialiști într-un moment în care volumul de muncă este ridicat. Sindicatul cere explicații cu privire la reorganizarea sistemului, comasarea unor structuri și reducerea personalului, în condițiile obiectivului de atragere a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune.
"Stimate domnule Siegfried Mureșan,
Sindicatul reprezentativ ”MIPE Normalitate”,infiintat in anul 2024, care reunește peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, mulți dintre ei cu 15- 20 de ani experienta, acumulată în mai multe perioade de programare, vă adresează public invitația de a veni în MinisterulInvestițiilorșiProiectelorEuropene(MIPE) și de a sta de vorbă cu noi, specialisti in fonduri europene, la un dialog bazat pe argumente.
Noi toți am citit cu deosebit interes documentul „Misiune pentru România”, respectiv obiectivul privind „întărirea capacității administrative a ministerului, astfel încât fondurile europene să ajungă mai repede în economie”.
Am urmărit, de asemenea, declarațiile dumneavoastră publice privind continuarea unor măsuri și principii promovate de Guvernul Bolojan.
Tocmai de aceea, vrem să înțelegem, pe bază de argumente, date și rezultate, cum vor contribui măsurile pe care intenționați să le continuați la întărirea capacității administrative a sistemului de gestionare a fondurilor europene și cum vor fi acestea aplicate fără ca România să ajungă să acționeze contrar propriilor angajamente asumate în fața Comisiei Europene.
Din perspectiva noastră, cu precădere începând cu anul 2025, capacitatea administrativă și Sistemul de Management și Control au fost slăbite, în pofida angajamentelor asumate de România prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică si a nenumăratelor semnale trase de sindicatul nostru.
Veniturile specialiștilor care gestioneaza fondurile europene au fost diminuate în vara anului 2025, cu peste 30%, cu economie ZERO la bugetul de stat, în condițiile în care, încă din anul 2004, veniturile acestor angajați sunt susținute din fonduri europene nerambursabile.
De ce?
Efectele acestor măsuri? Accentuarea deficitului de personal și a migrației specialiștilor cu zeci de ani de experiență, tocmai într-o perioadă extrem de dificilă pentru România, în care absorbția fondurilor europene trebuia accelerată, nu pusă în pericol.
Gradul de încărcare a devenit nesustenabil, cu riscuri pentru funcționarea Sistemului de Management și Control, pentru respectarea termenelor.
Iar la capătul tuturor acestor măsuri se află demotivarea tocmai a angajaților care, în ciuda tuturor obstacolelor, au depus eforturi considerabile pentru ca România să atragă cât mai multe fonduri europene și ale căror rezultate au contribuit la poziționarea României pe poziții fruntașe la nivel european în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.
Inclusiv Comisia Europeană, în răspunsul transmis Sindicatului nostru, a remarcat problemele privind volumul de muncă și migrația personalului, aducand aminte de angajamentele Romaniei.
Am analizat și măsurile propuse pentru fondurile europene în Programul de Guvernare 2026–2028.
Acesta stabilește obiective ambițioase, inclusiv atragerea a minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune în economia reală, dar prevede, simultan, reorganizarea sistemului de gestiune a fondurilor europene, comasarea Autorităților de Management și a
Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse și reducerea personalului.
Această ecuație vrem să o înțelegem: cum vom face mai mult, mai repede și mai bine, cu mai puțini oameni, într-un sistem deja supraîncărcat?
De aceea, vă adresăm public 10 întrebări concrete și vă invităm să ne răspundeți la ele în MIPE:
1. Care sunt argumentele pentru continuarea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan în ceea ce privește specialiștii care gestionează fondurile europene?
Cum justificați diminuarea cu peste 30% a veniturilor acestora, în condițiile în care măsura nu a generat economie la bugetul tarii conform calculelor anterioare facute chiar de MIPE, iar efectele asupra oamenilor și asupra sistemului sunt contrare obiectivului declarat, de întărire a capacității administrative?
România și-a asumat, prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică, consolidarea capacității administrative, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare, pregătirea, stabilitatea și menținerea personalului.
2. În Programul de Guvernare, pentru următoarea perioadă de programare, este prevăzută comasarea Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse, precum și reducerea personalului.
Care este analiza funcțională care o fundamentează?Care sunt, concret, Autoritățile de Management, Organismele Intermediare și atribuțiile considerate „suprapuse”?
Au fost analizate rapoartele de audit din anii precedenți, care au semnalat gradul ridicat de încărcare a personalului, înainte de a propune o nouă reducere?
Autoritățile de Management gestionează deja programe complexe, cu multiple priorități și sectoare de intervenție, iar actuala perioadă de programare intră într-o etapă de implementare deosebit de intensă.
Care este analiza care demonstrează că aceste structuri pot fi comasate și personalul redus fără afectarea Sistemului de Management și Control, fără întârzieri și fără riscuri pentru absorbția fondurilor europene?
Întâi trebuie stabilit ce activități avem de realizat și de câți oameni este nevoie pentru realizarea lor. Abia apoi putem vorbi despre reorganizare și eventuale reduceri de personal. Nu invers ca pana acum.
3. De ce noua lege a salarizării elimină aproape în integralitate stimularea performanței?
PNRR trebuia să contribuie la modernizarea statului și creșterea eficienței administrației publice.Noua lege a salarizării urmărește echitatea salarială. Dar echitate nu înseamnă uniformizare mecanică.
Cum vor fi recunoscute complexitatea activității, răspunderea, competența, restricțiile, incompatibilitățile și rezultatele?
Cum poate fi construită o administrație performantă dacă tocmai specialiștilor care au performat cum sunt angajații în gestionarea fondurilor europene li se reduc substanțial veniturile?
4. Cine își asumă riscurile generate de supraîncărcarea personalului (140%),gradul nesustenabil de încărcare și presiunea termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare?
Deficitul de personal, gradul nesustenabil de încărcare și presiunea permanentă a termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare. În același timp, angajații care gestionează fonduri europene poartă o răspundere directă pentru actele și deciziile pe care le adoptă, răspundere care, în condițiile prevăzute de lege, poate fi inclusiv patrimonială. Cu alte cuvinte, presiunea și supraîncărcarea cresc riscul de eroare, în timp ce consecințele acestor erori pot ajunge să fie suportate chiar din patrimoniul propriu al angajaților.
Cum va fi protejat Sistemul de Management și Control și, implicit, finanțarea europeană dacă, peste problemele existente, se suprapune o nouă reducere de personal?
5. Cum intenționați să opriți migrația specialiștilor cu 10, 15 sau 20 de ani de experiență?
Cum va fi oprită migrația în condițiile diminuării veniturilor, creșterii volumului de muncă și perspectivei reducerii personalului? Prin diminuarea veniturilor decalajele de venituri dintre angajatii MIPE si mediul privat sau alte institutii s-au intensificat, contrar recomandarilor din programele de Asistenta Tehnica:
”asigurarea din AT a cheltuielilor salariale, inclusiv a majorării salariale acordate personalului din sistemul fondurilor, a condus la scăderea fluctuației de personal, de la 13% în 2013, la 6,82% în 2020, menținând-se sub ținta POAT 2014-2020 de 10%, fiind astfel diminuate dificultăţile întâmpinate în derularea activităţilor specifice şi atingerea rezultatelor propuse de către instituţiile care gestionează fonduri UE, în ceea ce privește menținerea în sistem a unui personal calificat și motivat, prin diminuarea migrării resurselorumane spre mediul privat”
Când pleacă un specialist cu 20 de ani de experiență, România nu pierde doar un angajat. Pierde expertiză și memorie instituțională care nu pot fi reconstruite peste noapte.
7. Dacă avem Asistență Tehnică, de ce specialiștii în fonduri europene desfășoară activități precum arhivarea și inventarierea, în timp ce pentruactivitățile complet noi nu există formare profesională?
De ce resursele disponibile nu sunt utilizate pentru servicii de suport, astfel încât specialiștii să își poată concentra timpul asupra activităților pentru care expertiza lor este indispensabilă?
Este eficient ca unui specialist format în ani de gestionare a fondurilor europene să-i fie alocate activități suplimentare unui grad de incarcare deja foarte mare in loc sa fie asigurate prin servicii suport?
Personalului i-au fost atribuite activități și responsabilități noi, fără ca pregătirea profesională să țină întotdeauna pasul cu acestea.Cum putem cere performanță într-o activitate nouă fără să asigurăm mai întâi pregătirea necesară?
Formarea profesională nu este un beneficiu acordat angajatului. Este o măsură de protecție a sistemului împotriva erorilor, întârzierilor și corecțiilor financiare.
8. De ce riscăm să pierdem expertiza internă pentru ca apoi să o cumpărăm din exterior?
Programele de Asistență Tehnică urmăresc consolidarea capacității administrative și dezvoltarea expertizei interne.
Care este logica diminuării veniturilor propriilor specialiști, supraîncărcării lor și asumării riscului de a-i pierde, pentru ca ulterior statul să achiziționeze din exterior expertiza pe care nu a reușit să o păstreze în propriile instituții?
Consultanța trebuie să completeze și să dezvolte expertiza internă, nu să se substituie acesteia.
9. Cum va fi gestionat volumul uriaș de implementare rezultat din supracontractare ( 140%), concomitent cu reducerea personalului?
Programele au ajuns la aproximativ 140% contractare, fără să avem cu 40% mai mulți oameni.
Supracontractarea de ieri este volumul uriaș de implementare de astăzi: monitorizare, verificări, plăți, achiziții, nereguli, indicatori și vizite la fața locului.
În același timp, Programul de Guvernare propune minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune și trebuie pregătită următoarea perioadă de programare.
Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, simultan, reduceți personalul?
Mai mult, programele aferente perioadei de programare 2021–2027 trebuie duse la final și închise până la 31 decembrie 2029, iar obiectivul României nu poate fi doar închiderea lor administrativă, ci închiderea cu un grad cât mai ridicat de absorbție și cu pierderi minime de fonduri europene. Aceasta înseamnă că anii următori vor concentra tocmai etapa cea mai intensă de implementare, verificare, plată și închidere.
Prin urmare, nu discutăm doar despre gestionarea supracontractării. Discutăm despre trei procese majore care se suprapun: implementarea unui volum de contracte care depășește alocările programelor, închiderea perioadei 2021–2027 cu un grad ridicat de absorbție și pregătirea viitoarei perioade de programare.
Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, exact în perioada în care volumul și complexitatea activității ating nivelul maxim, reduceți personalul?
10. De ce dialogul cu profesioniștii lipsește tocmai atunci când se iau decizii care îi privesc direct?
De ce decizii importante pentru România sunt luate fără consultarea reală a celor care cunosc sistemul și îl fac să funcționeze?
Profesioniștii sunt importanți doar când li se cer rezultate și când trebuie să suporte consecințele deciziilor luate fără ei?
Dialogul nu blochează reforma. Dialogul poate face reforma mai bună, mai realistă și mai eficientă.
Dialogul reprezinta principul de baza intr-osocietata dezvoltata.
Și, dincolo de toate aceste întrebări, rămâne una fundamentală:
CUM VOM ATRAGE 10 MILIARDE DE EURO PE AN, VOM IMPLEMENTA PROGRAMELE ACTUALE, VOM PREGĂTI URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE ȘI VOM RESPECTA ANGAJAMENTELE ASUMATE FAȚĂ DE COMISIA EUROPEANĂ, REDUCÂND ÎN ACELAȘI TIMP PERSONALUL CARE TREBUIE SĂ FACĂ TOATE ACESTEA?
Sunt întrebările profesioniștilor care gestionează fondurile europene și care își asumă, în fiecare zi, răspunderea pentru funcționarea acestui sistem.
Noi am căutat argumentele care să demonstreze că aceste măsuri vor consolida capacitatea administrativă. Nu le-am găsit.
România are în față o perioadă decisivă. Reforma este necesară. Reorganizarea poate fi necesară. Dar asemenea decizii trebuie să pornească de la diagnostic, analiza funcțională, volumul real de muncă, evaluarea riscurilor și dialogul cu profesioniștii sistemului.
Fondurile europene nu se atrag singure ci cu oameni competenți, experimentați, bine pregătiți, motivați și respectați.
Vă așteptăm la un dialog corect, deschis și real în MIPE, domnule Siegfried Mureșan, un dialog care, din păcate, în ultima perioadă a lipsit", se arată în scrisoarea adresată de angajații care gestionează fonduri europene premierului desemnat Siegfried Mureșan.
Update:
Într-o postare pe pagina de Facebook, Siegfried Mureșan a anunțat că, la solicitarea sa, fiecare audiere va dura 60 de minute, pentru ca miniștrii să își prezinte obiectivele, iar parlamentarii să poată adresa întrebări.
"Astăzi încep audierile miniștrilor desemnați în Parlamentul României. La solicitarea mea, fiecare audiere va dura 60 de minute, nu 30 de minute, ca în trecut. Astfel, fiecare ministru va avea suficient timp de a-și expune obiectivele, iar parlamentarii să adreseze întrebări.
Mai jos, calendarul complet al audierilor:
Astăzi, 28 septembrie 2026
14:00–15:00 — Sebastian Burduja — Energie
15:00–16:00 — Tánczos Barna — Agricultură și Dezvoltare Rurală
16:00–17:00 — Radu Miruță — Apărare Națională
17:00–18:00 — Cătălin Drulă — Transporturi și Infrastructură
18:00–19:00 — Alexandru Nazare — Finanțe
19:00–20:00 — Irineu Darău — Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism
Marți, 29 septembrie 2026
10:00–11:00 — Mircea Abrudean — Afaceri Interne
11:00–12:00 — Dragoș Pîslaru — Investiții și Proiecte Europene
12:00–13:00 — Raluca Turcan — Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială
13:00–14:00 — Oana Gheorghiu — Sănătate
14:00–15:00 — Oana Țoiu — Afaceri Externe
15:00–16:00 — Andrea Chiș — Justiție
16:00–17:00 — Bulcsú Koppány Ötvös — Cultură
17:00–18:00 — Mihai Dimian — Educație și Cercetare
18:00–19:00 — Cseke Attila — Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație
19:00–20:00 — Diana Buzoianu — Mediu, Ape și Păduri", a scris Siegfried Mureșan pe pagina de Facebook.
Știre inițială:
Audierile vor continua și marți, iar miercuri este programat votul de învestire, în cadrul ședinței plenului Parlamentului.
Conducerile PNL, USR şi UDMR au aprobat programul de guvernare şi lista miniştrilor propuşi pentru Guvernul Mureşan. Prim-ministrul desemnat a depus documentele la Parlament sâmbătă, iar duminică le-a transmis miniștrilor propuși câte o scrisoare. PSD, în schimb, a criticat programul de guvernare depus sâmbătă în Parlament.
"Priorităţile Guvernului şi ale fiecărui ministru sunt clare. Am transmis fiecărui membru al Guvernului pe care îl propun o scrisoare cu misiunea sa pentru România. Vreau ca românii să ştie exact ce va face acest Guvern şi care sunt priorităţile fiecărui ministru", a declarat Siegfried Mureşan.
Scrisorile trimise miniștrilor includ un mesaj comun privind principiile mandatului, dar și mesaje personalizate pentru fiecare ministru. Siegfried Mureșan este a treia propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au reușit să formeze un Guvern care să obțină votul Parlamentului.
"Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine", a spus Siegfried Mureşan.
Siegfried Mureşan a propus un Guvern format din 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea fiecărui partid din coaliție. Cabinetul include și 10 miniștri care au făcut parte din Guvernul Bolojan.
Echipa propusă de Siegfried Mureşan:
* Mircea Abrudean (PNL) - ministru al Afacerilor Interne şi viceprim-ministru
* Radu Miruţă (USR) - ministru al Apărării Naţionale şi viceprim-ministru
* Tánczos Barna (UDMR) - ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi viceprim-ministru
* Andrea Chiş (independentă) - ministru al Justiţiei
* Alexandru Nazare (PNL) - ministru al Finanţelor
* Oana Ţoiu (USR) - ministru al Afacerilor Externe
* Oana Gheorghiu (PNL) - ministru al Sănătăţii
* Cătălin Drulă (USR) - ministru al Transporturilor şi Infrastructurii
* Cseke Attila (UDMR) - ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
* Raluca Turcan (PNL) - ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
* Dragoş Pîslaru (PNL) - ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene
* Irineu Darău (USR) - ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
* Diana Buzoianu (USR) - ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor
* Sebastian Burduja (PNL) - ministru al Energiei
* Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) - ministru al Culturii
* Mihai Dimian (PNL) - ministru al Educaţiei şi Cercetării
Dan Reşitnec (USR) este propus secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.