Consiliul Tineretului din România (CTR) susține acordarea dreptului de vot de la 16 ani și propune un acces gradual al tinerilor la rețelele sociale, în funcție de vârstă. Rafael Bărac-Bologa este de părere că educația și măsurile de siguranță în mediul online sunt mai eficiente decât restricțiile totale.
Rafael Bărac-Bologa, președintele Consiliului Tineretului din România (CTR), a vorbit despre poziția CTR cu privire la dreptul de vot de la 16 ani și a spus că organizația susține această măsură și consideră că tinerii ar avea astfel parte de un prim exercițiu democratic încă din timpul liceului. Potrivit acestuia, soluția pentru eventualele vulnerabilități ale tinerilor nu este restricționarea, ci educația.
Video:
„16, cifra magică - să fie permis accesul tinerilor pe rețele după 16 ani. Alții spun să se ofere dreptul de vot de la 16 ani. Care e poziția CTR?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Aici sunt două subiecte distincte. Votul de la 16 ani e un subiect cu care noi suntem de acord, adică găsim foarte multe avantaje, apropo de mecanismele pe care tânărul le are în viața mai stabilă de acasă, în perioada liceului, unde nu beneficiază de niciun exercițiu democratic, și ulterior când se lovește de viața de adult își dă seama că a trecut de la desene animate la politică”, a spus Rafael Barac.
„Atunci să dăm și carnetul de la 16 ani!”, a spus Val Vâlcu.
„Cu siguranță! Să existe din ce în ce mai multe facilități pentru tineri...”, a spus Rafael Barac.
„Dacă nu prea are cunoștințe, n-are experiență de viață, nu e mai ușor de manipulat dacă ar coborî vârsta la 16 ani? Se folosesc emoțiile, e și o perioadă mai turbulentă, emoțional vorbind. E o vârstă critică”, a spus Val Vâlcu.
„Noi, în calitate de tineri, avem încredere foarte mare în tineri. Noi nu credem că soluția la potențiale probleme este limitarea accesului sau restricționarea. Noi credem că ar trebui să ne îngrijim din ce în ce mai mult de subiectul 'cum educăm un tânăr ca până la 16 ani să facă distincția dintre bine și rău', nu 'ce îi interzicem tânărului de 16 ani ca să nu facă o alegere greșită'”, a spus Rafael Barac.
CTR susține creșterea siguranței tinerilor în mediul online
Rafael Bărac-Bologa a vorbit și despre poziția CTR privind consumul de droguri și a spus că organizația nu are o poziție cu privire la legalitatea consumului, ci se concentrează pe prevenție și adicții.
Referitor la accesul tinerilor la rețelele sociale, CTR susține măsuri pentru creșterea siguranței și limitarea elementelor de design care favorizează dependența, dar nu consideră că restricționarea completă a accesului ar putea fi o soluție.
„Restricții la droguri, ar trebui să existe? E și varianta asta: dacă lăsăm la liber, nu mai avem rețelele infracționale care aduc o serie de alte probleme”, a spus Val Vâlcu.
„Există și avantaje și dezavantaje, că vedem țări care au decriminalizat consumul și în continuare au lăsat componenta de comercializare, distribuție, producție și alte altele asemenea ca chestiuni cu cerc restrâns și cu un control deosebit.
Eu acum v-aș minți să vă spun că Consiliul Tineretului tratează subiectul din perspectiva legalității consumului. Singurul aspect de care ne îngrijim cu prioritate și pe care avem o poziție este zona de prevenție și adicții, unde organizațiile noastre membre desfășoară activități. Chiar vineri se reunește o întrunire a acestui Comitet interinstituțional pentru adicții și chiar și eu sunt curios să văd care sunt următoarele discuții din zona aceasta”, a spus Rafael Barac.
„De ce întreb? Ca să fac legătura cu accesul pe platforme înainte de 16 ani. S-a constatat că rețeaua socială, în special TikTok-ul, îi creează dependență. E de fapt un drog, o descărcare de dopamină la un minut, un minut jumate, deci efectele sunt similare drogului. Adică dacă punem restricții la drog, n-ar trebui să ne gândim puțin mai mult și asupra accesului la platforme?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Noi am avut, încă din fașa acestui subiect, o poziție construită împreună cu ceilalți reprezentanți ai tinerilor din Europa. În calitate de președinte al CTR, sunt membru în Consiliul consultativ al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și încă din primele discuții pentru reconstrucția Digital Services Act, care e actul care reglementează felul în care spațiul public interacționează cu companiile și social media, am discutat despre siguranța tinerilor în mediul online.
Printre revendicările noastre s-a numărat inclusiv obligativitatea ca acest infinite scroll să nu mai existe și a altor chestiuni de design al platformelor care generează această adicție. Printre revendicări s-au mai numărat și chestiuni de siguranță, dar ce vă pot spune este că niciun tânăr de la masa discuțiilor nu a fost de acord cu restricționarea și atât.
Bineînțeles, considerăm că, gradual, în funcție de vârsta tânărului, trebuie să existe un anumit nivel de acces sau de design pe care îl poți consuma din spațiul online”, a spus Rafael Barac.
ID-ul digital, soluție pentru verificarea vârstei utilizatorilor
Rafael Bărac-Bologa a vorbit despre accesul în trepte al tinerilor la rețelele sociale și despre propunerea introducerii unui ID digital pentru identificarea utilizatorilor.
Potrivit acestuia, măsura ar putea împiedica minorii să își creeze conturi care indică o vârstă falsă și ar reduce numărul conturilor false care răspândesc mesaje instigatoare la ură.
„Și cum ar fi posibil de implementat această subsidiaritate, acest acces în trepte? Sunt țări, cum ar fi Australia și mai sunt și în Europa una sau două, care au tăiat complet accesul până la 16 ani”, a întrebat Val Vâlcu.
„Dacă aceste modificări vor fi finalizate sub forma în care au fost propuse, și există un potențial foarte mare pentru chestiunea asta, mai este o propunere. Mai există și subiectul acestui ID digital.
Apropo de ce vă spuneam mai devreme despre spațiul virtual și noua societate virtuală în care trăim, există această propunere de a dezvolta un ID digital care să nu mai permită conturilor de social media și utilizatorilor de social media să existe în acest spațiu virtual, care este spațiu public, fără să poată fi identificați ca persoană în spatele contului.
Și aici discutăm de faptul că nu va mai fi posibil ca un copil de 10-12 ani să-și facă conturi care figurează ca adulți, nu vom mai discuta de acele conturi false care împărtășesc sau răspândesc mesaje instigatoare la ură pe social media. De altfel, este o propunere pe care noi o salutăm și o considerăm necesară.
Este nevoie de o reglementare mult mai clară a spațiului digital, nu mai putem funcționa fără chestiuni mai clare”, a spus Rafael Barac la DC News.
VEZI ȘI: Patriarhul Daniel, mesaj la început de an școlar despre rolul orei de Religie