"În cazul în care SUA se retrag din sprijinirea Ucrainei şi lasă Europa cu această sarcină, am văzut că se pregătesc pachete financiare. Am văzut că se vorbeşte de peste 90 de miliarde, alţii vorbesc de 73 de miliarde euro, care ar rămâne la dispoziţia Comisiei din PNRR-uri. Fondurile necheltuite. Aici, noi suntem în urmă, să spunem. Se fac deci planuri cu redistribuirea banilor necheltuiţi din PNRR?", a întrebat Val Vâlcu.
"Este o temă foarte importantă şi, iată, pe lângă discuţiile internaţionale avem şi aceste discuţii punctuale pe bani europeni. Eu sunt negociatorul şef privind raportul destinat evaluării implementării PNRR-urilor. Şi constatăm că o bună parte din bani nu au fost cheltuiţi. Vedem o birocraţie excesivă, şi putem critica Comisia Europeană, fără probleme, pentru că este condusă politic. Şi căutăm să propunem soluţii pentru a salva acest mecanism de finanţare. Spre exemplu, am propus ca proiectele mature să fie finalizate din aceşti bani. Noi avem un termen, august 2026. Îmi doresc ca minimum 12 luni după acest termen proiectele care au un grad mare de înaintare să fie finalizate. De asemenea, îmi doresc ca proiectele începute să poată fi finanţate prin alte mecanisme.
Dar în acelaşi timp trebuie să ne gândim şi la banii care au rămas. Şi există o propunere lansată ca banii necheltuiţi să fie folosiţi pentru a finanţa politica de apărare comună, şi aici trebuie să discutăm cum se distribuie. Mi-aş dori ca România să beneficieze de aceste sume. Să nu avem o distribuţie neclară, decisă într-un birou la nivelul Comisiei Europene. Îmi doresc o distribuţie echitabilă", a declarat Victor Negrescu la DC News.
"Ne dorim pace, dar o pace justă"
"Discuţia este despre Ucraina, dar nu doar despre Ucraina. Discuţia este despre modul în care va fi creionată scena politică internaţională în anii care urmează. Se pare că se discută între SUA şi Federaţia Rusă despre împărţirea sferelor de influenţă. Şi ăsta e un lucru grav. Eu nu credeam că situaţia ţărilor din estul Europei şi a României va fi pusă pe masa discuţiilor. Că vorbim astăzi în continuare de zone de influenţă. România şi-a câştigat dreptul în a alege calea sa, este membră NATO şi UE, şi nu poate decide cineva asupra noastră cine ne influenţează agenda. Pe lângă aceste aspecte, se discută şi despre Ucraina. Este evident, date fiind eforturile făcute de Europa şi de România, că trebuie să fim parte din aceste negocieri. Da, aici cred că trebuie să fim mai vocali, să spunem că ne dorim o pace justă, o soluţie care să nu fie pusă sub semnul întrebării în anii care urmează. Dorim garanţii ferme, care nu vizează doar Ucraina, ci şi România, şi zona Mării Negre. Dacă Federaţia Rusă va considera că a cucerit o parte din teritoriul unei ţări suverane fără niciun fel de probleme, ce împiedică Federaţia Rusă să meargă mai departe? Să considere din nou Marea Neagră ca fiind un lac rusesc? Ce împiedică Federaţia Rusă să se opună investiţiilor României de la Marea Neagră pentru resurse de energie? Ce împiedică Federaţia Rusă să emită pretenţii în Republica Moldova? De aceea e important să fim implicaţi. Deci este despre Ucraina şi nu doar despre Ucraina".