Reinventarea PCR: necesitate sau utopie? Cui i-ar conveni reapariția partidului

Un studiu efectuat în 2011, arată că un bucureștean din cinci s-ar reînscrie într-un partid comunist. Cât de serios este demersul unui grup de inițiaitivă care vrea ca Partidul Comunist Român să se regăsească din nou în registrul partidelor din România? Inițiatorii proiectului au subliniat că doresc o delimitare între ideologia comunistă și dictatorul Nicolae Ceaușescu.  Analistul politic Cristian Pârvulescu și sociologul Alfred Bulai au explicat pentru De Ce News ce impact ar putea avea un asemenea partid în viața politică românească. 

”Nu mă miră.  Nu știu ce interese au și cine sunt , dar asemenea grupuri de inițiativă au mai existat. Nu știu ce înseamnă pentru acești oameni PC. În alte țări, aceste partide au rezultate bune și reprezintă așteptările unei categorii a populației grav afectată de criza economică,” ne-a declarat Cristian Pârvulescu.

Un studiu al Facultății de Sociologie din cadrul SNSPA, efectuat în 2011, arată că unul din cinci bucureșteni s-ar înscrie în partidul comunist pentru a-și păstra slujbele, dacă acesta ar reajunge la putere. Nu e de mirare că vor exista persoane care să să-și dorească de la un eventual PCR tot ce le oferea fostul regim: o casă, un loc de muncă sigur și mâncarea, pentru care se stătea la coadă, dar era accesibilă.  În acest context, sociologul Alfred Bulai lansează două ipoteze.

”Principalul risc pentru ideea de partid comunist este ca această mișcare să fie una de tip caricatural. Să apară lideri fără mesaj, fără carismă și anvergură, care să maimuțărească fostul PCR,” evaluează sociologul. A doua ipoteză ia în calcul crearea unei formațiuni de stânga cu un mesaj coerent și bine articulat, care cu o structură bună ar putea deveni partid parlamentar. ”După cum se vede din sondaje, există un bazin electoral semnificativ pentru această mișcare. Totuși, să nu uităm că mesajele de stânga sunt deja preluate de alte formațiuni politice. Dan Diaconescu, care propune fabrici ale poporului, are un mesaj care vizează electoratul de stânga. Corneliu Vadim Tudor , prin valorizarea epocii comuniste, se adresează aceluiași tip de electorat. Va fi greu pentru PCR, fără lideri puternici, care să se afirme în dezbaterea publică, să poată concura cu partidele care deja au ocupat spațiul căutat de nostalgicii epocii comuniste sau de cei cu vederi de extremă-stângă”.

În țări precum Olanda, Cehia și Franța, formațiuni similare au obținut scoruri bune la alegeri, exemplu concludent fiind Grecia, unde Partidul Comunist e al doilea partid al țării, obținând la alegeri 27% din voturi. Dar, România nu are o tradiție comunistă și socialistă puternică, iar un asemenea partid trebuie organizat de la zero. ”Mesajul comunist este un mesaj care în țările cum este cea a noastră trece greu mai ales la tânăra generație. În România problema nu o reprezintă comunismul ci populismul și tedințele extremiste pe care acesta le implică. Extremiste în sensul extremei – drepte occidentale. Pentru cei dezavantajați de la marginea societății, populiștii răspund mai bine cu reacțiile lor decât comuniștii,” crede Cristian Pârvulescu.

Pe de altă parte, un partid aflat la stânga extremă a spectrului politic ar da argumente partidelor de dreapta, în special PDL, care se poate legitima prin lupta împotriva comunismului. În prezent, această pretenție, des invocată de liderii portocalii, este fără obiect, în absența unui partid comunist cu pretenții la intrarea în Parlament.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News