Adrian Năstase a reacţionat, vineri, la anunţul că Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), înfiinţată în 1966, i-a fost retras statutul de utilitate publică. Fostul premier a zis că aceasta este una dintre cele mai importante instituţii academice şi diplomatice create în România în perioada postbelică.
Avocatul Kristian Winzer explică acum de ce intenția Guvernului interimar de a retrage statutul de utilitate publică al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (A.D.I.R.I.) ridică serioase probleme de legalitate și de exercitare abuzivă a competenței administrative.
„Din punct de vedere juridic, intenția Guvernului INTERIMAR de a retrage statutul de utilitate publică al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (A.D.I.R.I.) ridică serioase probleme de (NE)legalitate și de exercitare ABUZIVĂ a competenței administrative. Vulnerabilitatea profundă a demersului nu derivă din lipsa unui temei legal abstract în O.G. nr. 26/2000, ci din faptul că un executiv aflat în interimat încearcă să utilizeze o competență administrativă într-o zonă care DEPĂŞEŞTE administrarea curentă a treburilor publice și intră evident în sfera unei acțiuni cu (nefirească!) încărcătură politică.
Constituția limitează expres atribuțiile guvernului interimar la “actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.
Această formulare nu este decorativă. Ea reprezintă o limitare constituțională directă a puterii executive după încetarea mandatului politic al Guvernului.
Executivul interimar NU mai are astfel legitimitatea necesară pentru a adopta măsuri discreționare, selective sau cu impact simbolic asupra unor entități private. Rolul său este unul strict conservator: să asigure continuitatea administrativă, iar NU să producă intervenții punitive şi/ sau reconfigurări instituționale.
Retragerea statutului de utilitate publică a unei asociații NU are și NU poate avea caracter urgent, indispensabil sau inevitabil. NU există niciun element public care să indice că funcționarea statului ar fi afectată dacă măsura ar fi amânată până la instalarea unui guvern cu puteri depline. Dimpotrivă, chiar argumentele invocate de autorități (potrivit cărora presupusele neconformități ar exista de ani de zile) compromit în mod direct și iremediabil ideea unei necesități administrative imediate. Dacă statul a tolerat situația atât timp, devine imposibil de explicat juridic de ce exact un guvern aflat în exercițiu limitat trebuie să intervină chiar ACUM.
Această contradicție confirmă cu claritate că NU ne aflăm în fața unei măsuri de administrare curentă a “treburilor publice”, ci a unei decizii motivate de oportunitate POLITICĂ. Iar aici apare problema cea mai gravă: folosirea statutului precar al guvernului interimar pentru adoptarea unor măsuri cu ȚINTĂ individualizată și cu evidentă încărcătură simbolică. A.D.I.R.I. nu este o entitate anonimă. Este o asociație asociată public cu domnul Adrian NĂSTASE, fost prim-ministru și figură istorică a PSD. În acest context, inițiativa M.A.E. nu poate fi privită exclusiv ca fiind o operațiune tehnică de verificare administrativă.
Ea confirmă (în mod evident și direct) caracterul unui gest politic (ticălos!) îndreptat împotriva unei structuri asociate cu un redutabil adversar politic al actualei minorități guvernamentale. Din punct de vedere juridic, această împrejurare ridică problema DETURNĂRII nepermise a scopului competenței administrative.
Puterea de a retrage statutul de utilitate publică a fost acordată Guvernului pentru protejarea interesului public și pentru verificarea conformității juridice a asociațiilor, iar NU pentru transmiterea unor semnale politice sau pentru operațiuni selective realizate împotriva unor organizații asociate cu adversari politici.
În dreptul administrativ, exercitarea unei competențe legale într-un scop diferit de cel prevăzut de lege constituie EXCES DE PUTERE.
Selectivitatea demersului este și ea relevantă juridic. În România există numeroase organizații cu statut de utilitate publică despre care se poate discuta dacă (mai) îndeplinesc sau nu (mai) îndeplinesc efectiv criteriile inițiale. Totuși, Guvernul interimar nu pare să fi inițiat o reevaluare sistemică și neutră a tuturor acestor situații. Intervenția punctuală exact în cazul A.D.I.R.I. confirmă că suntem în prezența unei măsuri “individualizate” politic, iar NU a unei politici administrative coerente și generale. Această aparență este agravată de contextul constituțional al interimatului.
Un guvern aflat într-o poziție juridică slăbită trebuie să manifeste maximă reținere instituțională. Cu cât actul este mai sensibil politic și mai personalizat, cu atât obligația de neutralitate administrativă este mai severă.
Or, aici avem exact contrariul: un executiv FĂRĂ legitimitate parlamentară intenționează să adopte o măsură cu impact simbolic major asupra unei organizații asociate cu un fost (puternic!) lider al actualei opoziții.
Din această perspectivă, demersul transformă guvernul interimar dintr-o autoritate de administrare curentă într-un actor politic activ, care utilizează instrumente administrative pentru acțiuni cu valoare de mesaj politic - deși LEGEA NU permite unui executiv interimar să folosească aparatul administrativ pentru asemenea intervenții. Limitarea competențelor sale există tocmai pentru a preveni folosirea perioadei de interimat în scopuri politice sau de reglare simbolică de conturi.
În realitate, dacă Guvernul considera că A.D.I.R.I. nu mai îndeplinește condițiile legale, problema putea fi lăsată (fără nicio dificultate constituțională!) unui executiv cu mandat deplin, capabil să își asume politic și juridic o asemenea eventuală măsură.
Or, faptul că inițiativa este “împinsă” pe agendă exact în perioada interimatului dovedește că urgența este una eminamente POLITICĂ (și revanșardă!), iar nicidecum administrativă”, a scris avocatul Kristian Winzer pe Facebook.