Aceasta arată o polarizare a economiei românești, a declarat, joi, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în cadrul galei "Topul Național al Firmelor"
'Am plecat de la baza de date de la Ministerul de Finanțe, de la 1 august. Poate ar fi trebuit să mai așteptăm puțin. Mai sunt firme care au depus după aceea bilanțul contabil. Deși termenul limită este 31 mai, nu sunt de acuzat firmele care au întârziat în depunerea bilanțului contabil pentru că foarte multe au avut fel și fel de audituri, de proceduri și au întârziat, independent de voința lor. Am preluat o bază de date de 917.881 de firme, iar pentru acest top au fost procesate 356.105 companii, care au intrat în procedura de stabilire a primelor zece locuri din cele șapte domenii de activitate. Astfel, vorbim de 13.078 de firme clasate pe primele zece locuri', a explicat Daraban la cea de-a XXXII-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor, organizată de CCIR.
Mihai Daraban, alături de ministrul Apărării și consilierul prezidențial, Ludovic Orban Foto: Crișan Andreescu
Potrivit acestuia, Topul firmelor este extrem de util și arată polarizarea economiei românești.
'Ce am învățat din acest top? Am învățat că economia românească este foarte polarizată. Aceste 13.078 de firme reprezintă 1,4% din cele 917.881 de firme și care realizează, paradoxal, 54% din cifra de afaceri totală, respectiv 287 de miliarde de euro. Deci, iată polarizarea. Aceste 13.078 firme au 1,393 milioane de angajați, care reprezintă, practic, o treime din totalul de angajați ai celor 917.881. Am mai învățat că economia României n-a mers rău și de aceea nu ne-am înscris în corul bocitoarelor că economia României merge rău, pentru că ne contrazic cifrele. Iar cifrele ne arată că sunt 51.000 de societăți care au depus bilanț în plus', a menționat președintele CCIR.
El consideră că mediul de afaceri trebuie să fie un partener în relația cu statul.
'Mediul de business este un organism viu care reacționează, se repliază, se readaptează. Noi trebuie să fim acel partener care să le spunem decidenților care sunt lucrurile reale și evoluția acestora. Am învățat foarte multe din acest top. Facem aceste analize și bazate pe capitalul străin, capitalul românesc, capitalul de stat. Din cele 917.881 de societăți care au depus bilanțul contabil, doar 1.467 mai sunt societăți 100% cu capital de stat. Deci, practic trebuie să uităm acest sector. Statul trebuie să fie minimal în economie, să traseze politici', a adăugat Daraban.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu și Luca Marinescu. Foto: Crișan Andreescu
Acesta a mai spus că a militat întotdeauna pentru reorganizarea administrativă a țării.
'Țara are nevoie de un buget confortabil pentru facilități. Ne-am autosesizat în 2019, când am văzut niște măsuri luate de guvernele Dragnea, că nu le pot numi altfel. Creșteri de pensii, de salarii nesustenabile, tăieri de taxe acolo unde nu trebuiau tăiate cum ar fi taxele consulare, taxele de registru comerțului pe care nu le ceruse nimeni. Și atunci ne-am dat seama că ne ducem către o zonă întunecată. Camera de Comerț cere pur și simplu scăderea cheltuielilor statului. Nimic altceva. Sper să existe voința politică pentru aceste deziderate', a încheiat Mihai Daraban.
Ludovic Orban, chestorul de Poliție, Bogdan Despescu, flancați de Mijhai Daraban. Foto: Crișan Andreescu
Camera de Comerț și Industrie a României organizează, joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor.
Eveniment de referință, Topul reușește an de an să promoveze excelența în afaceri și să îndrepte atenția asupra performanțelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.
Potrivit organizatorilor, succesul în afaceri vine doar prin enorm de multă muncă, care este, de altfel, și mesajul pe care Camera de Comerț și Industrie a României îl consolidează cu ocazia Topului Național al Firmelor 2025.
Foto: Crișan Andreescu
Clasamentul companiilor a fost realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente și unitare, implementată de camerele de comerț și industrie din toate județele țării, luând în calcul șapte domenii de activitate: industrie; comerț; servicii; construcții; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare și High-Tech; turism, potrivt Agerpres.