Procesul a început în 2015 când s-a susținut violarea dreptului la intimitate a utilizatorilor, când Facebook a colectat informații biometrice sub forma unor amprente ale feței digitale, violând astfel Legea Informațiilor Biometrice Private a statului Illinnois. Directorul departamenului de cybersecuritate al casei de avocatură Labaton Sucharow, care a reprezentat procesul a declarat că „Illionois nu a dat o lege pentru a opri inovația, ci pentru a proteja intimitatea persoanelor. Pe măsură ce tehnologia avansează, corporațiile trebuie să fie atente la intimitatea clienților lor și mai important, să respecte legea”.
Gigantul tech a colectat aceste date ale utilizatorilor săi pentru funcția de „tag” automat al pozelor, care permitea identificarea fețelor persoanelor din poze și sugerarea unor etichetări. Tag-urile permit crearea unor linkuri pentru fiecare utilizator Facebook și redirecționarea lor către profilele respectivilor utilizatori.
Această funcție dorea a face procesul de etichetare mai simplu, însă Facebook a încetat folosirea aceteia din cauza unor motive ce duceau la o teamă de încălcare a intimității și a introdus o funcție similară, în septembrie, care nu cere recunoașterea facială.
Facebook a negat orice vină, și a declarat că „Am acceptat o tranzacție pentru că era în interesul comunității noastre și al acționarilor să trecem peste această chestiune.”
Această unealtă nu este criticată unanim de către toată societatea - unii experți criminaliști au declarat că posibilitatea identificării persoanelor prin recunoașterea facială facilitează activitatea organelor de ordine și ajută la prinderea suspecților prin mediile virtuale.