"În redactarea numeroaselor rapoarte din ultimii unsprezece ani ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia s-a bizuit aproape exclusiv pe imaginea deformată ce i-a fost furnizată de instituţiile de forţă ale statului şi pe percepţiile vehiculate în anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese. Aşteptăm încă din partea Comisiei să se poziţioneze cu privire la adevărurile incomode care ies la suprafaţă la Bucureşti şi să explice de ce a desconsiderat şi ignorat sistematic semnalele de alarmă ce i-au fost trimise de anumite persoane cu privire la gravele abuzuri comise de unele instituţii şi persoane din sistemul judiciar. Din cauza politicii părtinitoare, uneori chiar partizane a Comisiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost ţinut captiv de sistemul de influenţă ocult şi meta-legal coordonat de Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, devenind pur şi simplu un alt instrument, la nivel naţional, de presiune asupra oponenţilor acestui sistem paralel cu statul de drept", a arătat Tăriceanu la deschiderea lucrărilor celei de-a 19-a reuniuni a Asociaţiei Senatelor din Europa.
El a susţinut că în România a fost creat, după integrarea în Uniunea Europeană, "un sistem represiv asemănător cu modelul Securităţii din anii 1950", iar semnele existenţei acestui sistem "cu rădăcini staliniste" sunt indiscutabile: "arestări abuzive, plimbarea oamenilor încătuşaţi prin faţa camerelor de luat vederi, scurgerea către media de informaţii din dosare".
Arestarea şi inculparea unor judecători de la Înalta Curte sau de la CCR
"Prezumţia de nevinovăţie a fost în practică abolită, iar judecătorii au fost presaţi în mod constant, inclusiv prin ameninţări directe şi publice, să dea condamnările cerute de Direcţia Naţională Anticorupţie la dictarea Serviciului Român de Informaţii. Iar acolo unde aceste metode nu funcţionau, s-a declanşat urmărirea penală a magistraţilor care se încăpăţânau să judece în drept şi în echitate şi se dovedeau imuni la abuzuri. S-a ajuns la arestarea şi inculparea, ulterior dovedită nedreaptă, a unor judecători de la Înalta Curte sau de la Curtea Constituţională. Până de curând, încurajat fiind de Comisia Europeană, sistemul s-a crezut invincibil", a arătat el.
Tăriceanu a menţionat că existenţa şi tolerarea, "inclusiv de către unii din partenerii noştri europeni", a sistemului paralel de administrare a luptei împotriva corupţiei în România a avut două rezultate cu efecte foarte greu de corectat: a promovat imaginea României ca ţară în care incidenţa corupţiei se măsoară prin numărul de arestări şi rechizitorii instrumentate de instituţii care se dovedeşte astăzi că "s-au lăsat ele însele corupte de exerciţiul puterii nelimitate" şi au indus o percepţie generalizată şi "profund nedreaptă" despre România ca ţară ale cărei destine sunt conduse politic de către legiuitori şi guvernanţi corupţi şi penali.
Preşedintele Senatului a afirmat că nu se poate vorbi despre credibilitatea şi soliditatea proiectului european şi, în acelaşi timp, despre nevoia ca statele membre din Europa Centrală şi de Est "să fie re-legitimate" după aproape două decenii "de onestă aprofundare a integrării".
"Oare ce altceva ar putea să însemne condiţionarea coeziunii de respectarea statului de drept? De ce şi-ar dori unii ca în loc să ne racordăm deciziile la indicatori concreţi şi la datele furnizate de Sistemul Statistic European, creat de noi tocmai în acest scop, să ne raportăm la criterii necuantificabile, la percepţii care invită interpretări nefavorabile, care creează dezbinare politică şi care ar putea conduce la erodarea, chiar din interior, a construcţiei europene?", a spus Tăriceanu.
Vezi si: Tăriceanu: Suntem conştienţi de provocările cărora trebuie să le răspundem
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
