Haita socială nu se diferențiază cu nimic de cea animală, fiind ghidată tot de instincte de supraviețuire, acaparare de teritoriu sau manifestarea puterii în forma ei cea mai simplistă și brută. Membrii acestei haite întruchipează, de altfel, într-o manieră perfectă ipostaza pascaliană a omului ca „rebut al universului", condiția lui abjectă, un primat al existenței sale.
Clanurile, ca pilon al democrației moderne românești, înseamnă o adunătură de indivizi din zone de putere diferite al căror motto este folosirea puterii pe care o deține exclusiv pentru el și grupul său, haita sa, clanul său.
Alegerile parlamentare, o miză primordială
Modul în care se prefigurează alegerile parlamentare din această iarnă îmi arată o miză primordială – care sunt clanurile care rămân și care sunt clanurile care dispar. Definiția unui clan, în viziunea mea, ar fi o adunătură de indivizi fără valori, principii sau obiective naționale al căror instinct neanderthalian primează, proveniența acestora fiind variată: mediul politic, justiție, servicii, mediul economic, societatea civilă. Obiectivul principal al clanului este subsumarea puterii publice membrilor săi.
Acest lucru se întâmplă prin folosirea de către membrii clanurilor a tuturor pârghiilor de putere pe care le dețin, nefiind cu nimic diferiți ca organizare și viciere față de clanurile tipice ce trafichează organe, femei, sclavie modernă, droguri. Diferența constă doar în modul de expunere și locurile pe care le ocupă în societate venerabilii membri de clan.
România a regresat atât de mult din punct de vedere democratic, încât acum nu mai putem vorbi despre democrație funcțională. Gulerele albe din aceste clanuri au ocupat instituții întregi, sectorul privat și chiar și aerul pe care îl respirăm.
Complicii clanurilor
Oamenii aleși pentru a candida pe listele parlamentare în marea lor majoritate sunt un exemplu al României clanurilor în viitor, dar în ungherele mai puțin pătrunse de lumină aceleași clanuri vor transforma România în următorii ani într-un neofeudalism incontestabil.
Politicieni, judecători, procurori, polițiști, oameni din servicii, învățământ, sănătate, societatea civilă, economie au devenit complicii și, în multe cazuri, membri ai acestor clanuri.
Iar modelul de supraviețuire se va adapta până jos, iar în fiecare județ, oraș sau comună, oamenii urmând a se organiza pe clanuri, şi nu în funcție de categorii profesionale, afinități intelectuale sau preocupări comune.
România clanurilor va distruge autoritatea statului în totalitate. Însă în interiorul lui există mai multe clanuri, iar cu complicitatea a o parte din mass-media nimic în afară de bani și putere nu va mai motiva cetățenii, de la cel mai de jos până la cel mai de sus.
Rezistență și răbufnire vs. un război civil sau la o nouă revoluție
Există, astfel, două variante: fie vom asista la o rezistență și răbufnire a celor care consideră că democrația trebuie să continue să existe și, încet dar sigur, acești membri ai clanurilor vor dispărea, fie vom asista pe viitor la un război civil sau la o nouă revoluție.
Nemaiexistând un sistem față de care să se revolte și nici niște valori asumate clar, populația riscă să treacă la un război civil în care clanurile le vor folosi pentru a-și stabili supremația.
Toate acestea par a fi luate dintr-un film prost, dar, din păcate, sunt avertismente reale în care cred, iar modul în care se comportă actorii statali în activitate nu îmi confirmă decât acest lucru. Reducerea atribuțiilor unei instituții din domeniul securității naționale până la aproape distrugerea și eliminarea din peisaj, călcarea în picioare și desființarea oricărei forme de românism prin umilirea și siluirea sistemului de învățământ ca formă de menținere a ființei naționale, robotizarea unei populații mimetice și dezrădăcinarea acesteia prin sărăcie, cultivarea urii și vrajbei vor reprezenta ingredientele esențiale pentru un posibil război civil în România clanurilor.
* Nota redacției - titlul de homepage și intertitlurile aparțin DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
