Filmările șoferilor sau ale camerelor de bord nu pot sta la baza amenzilor rutiere. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a primit respingerea definitivă la Camera Deputaților.
Aceasta fusese inițial respinsă și în Senat. Dacă propunerea ar fi trecut de vot, sancționarea șoferilor indisciplinați în trafic s-ar fi putut face în noi condiții.
Proiectul modifica OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice în sensul redefinirii „mijlocului video” ca fiind „dispozitiv folosit de participantul la trafic sau de autoritățile administrației publice locale, chiar dacă nu este certificat, omologat și verificat metrologic, care produce o înregistrare video prin intermediul căreia se atestă desfășurarea unui eveniment, și cu ajutorul căreia se probează încălcări ale unor reguli de circulație”.
Cum s-ar fi constatat contravențiile din trafic pe baza filmărilor din camerele de bord
Inițiativa introducea un nou alineat la art. 109, potrivit căruia „Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace video folosite de participanții la trafic ori de autoritățile administrației publice locale, dacă acestea permit stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii și modelului vehiculului implicat în săvârșirea contravenției, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției, scrie BizBrașov.
Cameră de bord la mașină, martor în cazul accidentelor. Poteraș (USR) explică de ce modelul rusesc nu e tocmai operațional
Cosmin Poteraș, senator USR, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru DC News, despre operaționalizarea camerelor de bord de la mașini:
„Se mai discuta despre posibilitatea ca, la fel ca în Rusia, camera de filmat montată de șofer să fie acceptată ca martor în instanță (...). O pui acolo și arăți cum s-a întâmplat accidentul“, a punctat jurnalistul Val Vâlcu.
„Da, se încearcă și la noi acest lucru, avem inițiative în sensul ăsta, însă, vor trebui analizate cu foarte mare grijă, pentru că, din nou, ne lovim de partea de operaționalizare. De exemplu, atunci când orice imagine, în orice circumstanță, trimisă de oricine, poate deveni o probă în instanță iar procesul de a ajunge în fața instanței e unul sumar, de exemplu, ne putem trezi cu o avalanșă de astfel de sesizări care apoi vor duce la imposibilitatea operaționalizării lor de către poliție sau de către instanță.
Deci, atunci când reglementăm, sau când se pun în practică pe linie executivă, va trebui să avem niște mijloace de filtrare a acestor imagini transmise de reclamanți, astfel încât să poată fi operaționalizate. Fie avem un departament dedicat, fie avem niște proceduri care acceptă doar în anumite cazuri. Însă, va trebui să analizăm cu foarte mare grijă, în Parlament, aceste inițiative, pentru a putea fi operaționalizate. Trebuie să fim realiști...“, a precizat senatorul (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
